Bucureşti | Punct: Centrul Istoric. Str. Gabroveni | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 179132.134 |
Județ:
Bucureşti
Unitate administrativă:
mun. Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Punct:
Centrul Istoric. Str. Gabroveni
Localizare:
| 179132.134 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Boroneanţ | Adina Elena | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Măgureanu | Andrei Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Toderaş | Meda | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mănucu-Adameşteanu | Gheorghe | responsabil | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Gavrilă | Elena | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Ignat | Theodor Aurelian | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Popescu | Raluca-Iuliana | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Panait | Panait I. | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Cercetarea, în cadrul proiectului de Reabilitare Străzi şi Utilităţi Zona Pilot Centrul Istoric Bucureşti, străzii Gabroveni, una din cele mai vechi artere ale Bucureştilor, a început de la nivelul de decapare mecanică executată sub supraveghere arheologică. Identificându-se fragmente de zidărie, în special pe partea sudică a străzii s-a trecut la cercetarea vestigiilor1.
Pe traseul străzii Gabroveni au fost trasate 19 secţiuni de dimensiuni diferite, dispuse perpendicular pe axul străzii, acoperind întregul traseu între Bdul I.C. Brătianu şi str. Şelari. Informaţia din aceste secţiuni a fost completată prin deschiderea a 5 sondaje şi 10 casete, de dimensiuni şi orientări diferite.
Complexe anterioare trasării străzii Gabroveni
Au fost identificate patru amenajări, fiecare având câte o vatră construită pe pat de cărămizi. Toate vetrele prezintă urme de ardere puternică şi îndelungată. Din păcate, datorită distrugerilor suferite nu putem preciza cărui tip de complexe aparţineau aceste vetre. Cel mai probabil ele făceau parte din amenajarea unor locuinţe cu structură de lemn.
Datorită situaţilor stratigrafice în care acestea au fost surprinse, putem considera că sunt complexe databile anterior trasării străzii ca atare, eventual, la vremea aceea (probabil început de sec. XVI) actuala stradă să fi fost doar un drum pe lângă palisadă.
Palisadă
Pe toată lungimea străzii Gabroveni, pe partea sudică a acesteia, a fost identificată o palisadă din lemn.
Fortificaţia este alcătuită din trunchiuri de copaci cu lungimea maximă surprinsă de 1,70 m şi cu diametrul cuprins între 0,30 şi 0,50 m, fixaţi într-un şanţ. Într-un singur loc a fost posibilă observaţia că palisada era alcătuită din două rânduri de astfel de trunchiuri de copaci.
Datarea în sec. XVI poate fi acceptată pe baza mărturiilor documentare (e.g. Pierre Lescalopier), care menţionează că oraşul era înconjurat de trunchiuri de copaci.
Zidul de incintă al curţii domneşti
Zidul, realizat din cărămidă legată cu mortar, are o lăţime medie de cca. 0,70 m şi este întărit cu contraforţi, dispuşi la intervale regulate unul de celălalt.
Şi acest zid a putut fi urmărit pe toată lungimea străzii Gabroveni, el urmând traseul palisadei, pe care o şi suprapune de multe ori.
Zidul de incintă al curţii domneşti a suferit o reparaţie capitală în timpul lui Constantin Brâncoveanu (1688-1718), moment reflectat prin observarea unor intervenţii de amploare în zidăria originală şi prin adosarea unor noi contraforţi.
Clădiri adosate zidului de incintă
Cercetarea zonei de la S de zidul de incintă al curţii domneşti a dus la descoperirea mai multor clădiri care au fost adosate la zid, când acesta îşi pierduse funcţia, după parcelarea curţii domneşti la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
Clădirile sunt realizate din cărămidă legată cu mortar şi au diferite dimensiuni, deschiderea la stradă variind de la o clădire la alta. Orientarea este însă generală: N-S. Spaţiul extrem de îngust avut la dispoziţie pentru săpătură (între zidul de incintă şi clădirile actuale) nu ne-a permis cercetarea interiorului acestor clădiri.
Totuşi s-a putut observa că latura vestică a unei clădiri prezenta urmele unei bolţi, fapt ce sugerează existenţa unei pivniţe. Toate celelalte construcţii adosate zidului curţii domneşti nu prezintă indicii că ar fi avut pivniţe.
Strada podită cu lemn
În majoritatea secţiunilor şi casetelor, cercetate pe traseul străzii Gabroveni, au fost identificate porţiuni aparţinând „podului de lemn”.
Strada podită cu lemn este realizată din scânduri (0,30 – 0,40 m lăţime, 0,06 m grosime şi o lungime păstrată de cca. 1,30-1,40 m). Scândurile sunt susţinute de bârne, dispuse paralel cu axul lung al străzii (dimensiuni medii 0,10 x 0,10 m). Scândurile erau fixate prin cuie din lemn, cu diametrul de cca. 3 cm. Pe marginea podirii, în unele locuri au fost observaţi pari.
O situaţie deosebit de interesantă, o suprapunere a mai multe nivele de podire a străzii, separate de straturi de pământ negru lutos, a fost surprinsă şi a putut fi cercetată într-un sondaj de lângă SXII. Acestea reprezintă nivele de refacere a „carosabilului” şi dovedesc o îndelungată folosirea a acestei străzi.
Pentru o porţiune foarte bine păstrată din zidul de incintă şi strada pavată cu lemn, în cadrul şedinţei CNA din luna noiembrie 2008, a fost propusă şi aprobată o propunere de conservare şi punere în valoare, pe baza unui proiect întocmit de Facultatea de Arhitectură. Restaurarea şi conservarea segmentului din strada de lemn este asigurată de specialişti de la CMB Suceava.