Bucureşti | Punct: Centrul Istoric. Pasajul Francez | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Civil; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 179132.133 |
Județ:
Bucureşti
Unitate administrativă:
mun. Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Punct:
Centrul Istoric. Pasajul Francez
Localizare:
| 179132.133 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Boroneanţ | Adina Elena | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Măgureanu | Andrei Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Toderaş | Meda | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mănucu-Adameşteanu | Gheorghe | responsabil | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Gavrilă | Elena | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Ignat | Theodor Aurelian | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Popescu | Raluca-Iuliana | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Panait | Panait I. | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Cercetarea Pasajului Francez, în cadrul proiectului de Reabilitare Străzi şi Utilităţi Zona Pilot Centrul Istoric Bucureşti, s-a desfăşurat într-o primă etapă prin decapare mecanică până la cota de 0,80/0,90 m, efectuată sub supraveghere arheologică. De la această adâncime, datorită identificării unor fragmente de ziduri, a început cercetarea traseului străzii.
Au fost deschise 18 casete de dimensiuni variabile, impuse de situaţia descoperirilor din teren.
Clădiri
Cercetările arheologice efectuate pe Pasajul Francez au permis identificarea mai multor construcţii1. Acestea se concentrează în partea nordică a străzii, aparţinând unor clădiri ce aveau faţa spre strada Gabroveni, în spatele lor, până în str. Covaci, având curţi delimitate de ziduri. Au fost surprinse mai multe suprapuneri de construcţii (patru clădiri), într-un areal restrâns (8 x 5 m), un indiciu privind dinamica construcţiilor din zonă.
Fundaţiile, cu grosimea medie de 0,60 m, sunt alcătuite din cărămizi bine arse, legate cu un mortar nisipos, dar dur. Clădirile delimitate de aceste fundaţii nu au avut pivniţe. La o singură fundaţie au fost identificate două răsuflători, care sugerează existenţa unei pivniţe.
Cea mai recentă clădire surprinsă a fost, cel mai probabil, dărâmată în momentul trasării Pasajului Francez în a doua jumătate a sec. XIX.
În partea sudică a fost identificată, pe o lungime de 6,55 m, o clădire masivă, cu o zidărie foarte îngrijită, care se dezvoltă sub str. Covaci. În colţul surprins în săpătură apare şi un pilon, care se adânceşte sub nivelul fundaţiei. Parţial, clădirea a fost surprinsă şi în săpăturile din anii ’50, efectuate de D.V. Rosetti, când a fost datată în sec. XVI şi atribuită construcţiilor Curţii domneşti2.
Cămin
Spre centrul străzii a fost identificată o structură dreptunghiulară, cu latura de 4,20 x 2,70 m. Pe laturile de N şi S, la o cotă inferioară nivelului de călcare contemporan construcţiei, a apărut câte un orificiu lat de 0,41 m şi înalt de 0,71 m. Cota fundaţiei nu a putut fi stabilită, dar depăşeşte limita săpăturii, de cca. 3,30 m faţă de nivelul de călcare al trotuarului actual. Este posibil să fie vorba despre un cămin colector construit odată cu strada, în a doua jumătate a sec. XIX.
Morminte
Au fost surprinse trei morminte, la adâncimea de -1,42 m (M1) şi 2,20 -2,40 m (M2, M3) faţă de nivelul trotuarului actual. Indivizii erau depuşi în decubit dorsal, cu orientare V (capul)-E. La M1 s-a observat că avea mâna stângă pe bazin, cea dreaptă fiind întinsă pe lângă corp.
Inventarul funerar este extrem de sărac, fiind descoperită doar o copcă la cel mai bine păstrat mormânt (M1)3. Datarea lor se poate face pe baze stratigrafice în sec. XVIII-XIX.