Bucu | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Pochină | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; La Tène; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 93030.01 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Bucu
Localitate:
Bucu
Punct:
Pochină
Localizare:
| 93030.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Renţa | Elena | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
Cercetările arheologice din anul 2003 au urmărit finalizarea lucrărilor pe secţiunile LVII, LVIII şi LIX. Pentru dezvelirea integrală a complexelor arheologice descoperite, pe aceste suprafeţe au fost trasate două noi secţiuni (S LVIIIc, S LX) şi un număr de trei casete, însumând cca. 100 m2.
Stratigrafia noilor secţiuni nu diferă mult de cea cunoscută anterior. Astfel, sub stratul de depuneri menajere contemporane, care oscilează ca grosime între 0,15 şi 0,60 m la marginea terasei, se află un strat de pământ cenuşiu-negricios, granulat, amestecat cu chirpic, fragmente ceramice mărunţite şi oase de animale, gros de 0,25–0,35 m. Următorul strat de pământ, nu prea gros (cca. 0,15–0,20 m), de culoare cenuşiu-gălbui, suprapune pământul galben, steril din punct de vedere arheologic.
Aşezarea hallstattiană:
Au fost descoperite patru gropi menajere de formă tronconică, din inventarul cărora au făcut parte materiale ceramice fragmentare, oase de animale, chirpic cu impresiuni de nuiele. Fragmentele ceramice aparţin unor vase de uz comun, cu un profil arcuit, sunt lucrate din pastă cu cioburi pisate în compoziţie şi arse oxidant. O parte dintre acestea sunt decorate cu un brâu alveolat, întrerupt de apucători, amplasat imediat sub buză. Dintr-o pastă de o calitate mai bună, cu cioburi mărunte în compoziţie, sunt lucrate fragmentele de vase bitronconice şi cele de străchini. Sunt de culoare neagră sau gălbui şi au suprafeţele lustruite. Fragmentele de străchini au marginea arcuită spre interior şi sunt decorate cu caneluri oblice la partea superioară. Ceramica fină este reprezentată de fragmente de ceşti cu torţi supraînălţate şi vase de mici dimensiuni de formă bitronconică, de culoare neagră şi gălbui, bine lustruite.
În inventarul uneia din aceste gropi a fost descoperită şi o unealtă din corn de cerb .
Aşezarea getică:
Au fost cercetate integral bordeiele nr. 18, 19, 20, 21 şi 22 şi s-a descoperit încă un bordei (B 23) care nu a putut fi cercetat în această campanie decât în mică măsură.
B18. După demontarea martorului stratigrafic s-a descoperit un al doilea cuptor, de dimensiuni mai reduse (0,70 x 0,65 m), amplasat în partea vestică a bordeiului, în exteriorul acestuia.
B19. Are formă rectangulară, orientarea NV - SE şi dimensiunile laturilor de cca 2,50 x 1,85 m. Podeaua, păstrată în bună măsură, era din pământ cenuşiu-negricios, bătătorit iar cuptorul, din care s-a păstrat doar vatra (cca. 1,55 x 1,10 m) amenajată pe pat de fragmente ceramice, uşor înclinată spre bordei, era amplasat spre N, în exteriorul gropii bordeiului.
B20. Are laturile de 3,20 x 3,10 m iar cele două vetre, cu dimensiunile de 1,20 x 1,15 m şi 1,10 x 0,75 m şi înclinate spre locuinţă, se sprijineau pe un strat de fragmente ceramice.
B21. Forma sa este rectangulară, orientarea NV - SE şi laturile de 2,30 x 2,05 m. S-a păstrat şi o mică suprafaţă din podeaua sa dintr-un pământ cenuşiu-negricios, bine bătătorit. Cuptorul, cotlonit în pământul galben al terasei, era amplasat la N. S-a observat o compartimentare incompletă a acestuia, cu un perete despărţitor înalt de 0,12–0,15 m. Avea dimensiunile de 1,25 x 1,15 m
B22. Are formă rectangulară, orientarea NV - SE şi laturile de cca. 3,20 x 2,30 m. Cuptorul, de acelaşi tip de mai sus, cu vatra de 1,45 x 1,25 m amenajată pe pat de fragmente ceramice, se afla în partea nordică. De remarcat că bordeiul nr. 22 era parţial suprapus de bordeiul nr. 19.
B23. Se află în curs de cercetare.
Inventarul arheologic descoperit în locuinţă şi în cele câteva gropi, în marea lor majoritate, este compus din material ceramic fragmentar, predominând ceramica lucrată cu mâna din pastă cu cioburi pisate. Au fost documentate vasele de tip borcan arse oxidant, decorate cu brâu alveolat şi apucători, vasele cu corp bombat decorate cu brâu alveolat la baza gâtului, străchinile tronconice, din care una a putut fi reconstituită, cănile cenuşii lucrate cu roata şi amforele greceşti.
Aşezarea medieval timpurie:
Pe secţiunea LVIIIc a fost descoperit un nou bordei (B28), cu o formă rectangulară, orientarea NV - SE şi dimensiunile laturilor de 3,65 x 3,45 m. La jumătatea laturii nord- vestice s-a conturat o groapă de par cu diametrul de 0,25 m care se adâncea cu 0,46 m de la nivelul podelei. Podeaua, din pământ cenuşiu-negricios, bătătorit, s-a păstrat aproape în întregime.
Inventarul sărăcăcios, descoperit în locuinţă, se compune din câteva fragmente atipice de vase de uz comun, decorate cu striuri orizontale şi val şi fragmente mici de vase de factură fină, cenuşii, între care unul de la gura unui vas cu buza îngroşată şi rotunjită. Pe podeaua bordeiului a fost descoperit un cercel sub formă de verigă, din sârmă de bronz, cu un capăt ascuţit, aflat într-o stare proastă de conservare.
Aşezarea medievală din sec.XVI-XVIII:
A fost cercetat un singur bordei (B7) de formă rectangulară, orientarea E - V şi latura de cca. 2,10 m. Pe latura vestică s-au păstrat resturile unui cuptor de dimensiuni reduse, amplasat în exteriorul suprafeţei ocupată de groapa bordeiului. Inventarul descoperit a fost extrem de sărac. S-au descoperit câteva fragmente de căni şi un fragment de pipă.
Rezumat:
Cercetările arheologice din anul 2003 au urmărit finalizarea lucrărilor pe secţiunile deschise anterior. Pentru dezvelirea integrală a complexelor arheologice descoperite, pe aceste suprafeţe au fost trasate două noi secţiuni (SLVIII, SLX) şi un număr de trei casete, însumând cca. 100 m2 . A fost investigată aşezarea hallstatiană, aşezarea getică şi cea medievală.