Bucşani | Judeţ: Giurgiu | Punct: Pod | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bem | Carmen-Cornelia | participant | CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti |
| Bem | Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Asăndulesei | Adrian | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Venedict | Bogdan-Alexandru | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Panaiotu | Cristian | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie |
| Nicolae | Cătălin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Trif | Alina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Peno | Julien | participant | Université de Nantes, France |
Raport:
Campania 2010 pe tell-ul Bucşani Pod s-a desfăşurat în perioada mai-noiembrie şi s-a aflat şi sub semnul necesităţii de a întocmi la final documentaţia pentru propunerea de descărcare de sarcină arheologică a unei părţi din zona marginală a staţiunii.
Au continuat, pe de o parte, cercetările în nivelul intermediar al tell-ului, reprezentat de o serie de locuinţe neincendiate şi zonele ocupaţionale exterioare, concentrându-ne cu predilecţie în zona sudică a staţiunii (sectoarele 15-18, 25-28), spre limita efectivă a locuirii Gumelniţa.
În acest scop, în primul rând, suprafaţa alfa a fost extinsă cu aprox. 250 m2, utilizându-se pentru nivelul de sol actual (ca şi pentru îndepărtarea sedimentelor excavate în campaniile trecute) un utilaj mecanic.
Nivelul superior (N1), în extinderea suprafeţei, a avut o grosime maximă de 45 cm, fiind reprezentat spre limitele exterioare ale movilei şi de depuneri coluviale. Aşa cum scriam şi cu alte prilejuri, zona cercetată în această campanie, corespunzătoare nivelului superior nu mai includea complexe sau structuri de locuire. Toate cele şapte construcţii fuseseră cercetate în campaniile anterioare. În schimb, pe un traseu general aproximativ rectangular, cu laturi şi colţuri rotunjite, au fost cercetate două şanţuri de fundaţie pentru palisadele aşezării, ambele săpate şi utilizate în timpul ultimei ocupări a tell-ului (Gumelniţa B1). Ambele păstrează gropi ale foştilor stâlpi ai palisadelor, fără a conserva, însă, resturi de lemn sau cărbune. Ambele au o lărgime mai mare la gură, dar nedepăşind 80 cm, pentru ca spre fund să se îngusteze brusc, numai pe o lăţime corespunzătoare diametrelor stâlpilor (maximum 35 cm). Ambele sunt săpate în sedimente sterile (spre exterior) sau în sedimentele corespunzătoare N2 şi N3 (spre interior). Adosate spre exteriorul zonei efectiv locuite au fost depuse în momente diferite dar, foarte probabil, la scurt timp după ridicarea palisadei şi într-o succesiune alertă, o serie de sedimente naturale – care au format un veritabil dig.
Aceleaşi complexe au fost identificate şi în campaniile anterioare, în suprafaţa gama, amplasată în zona nordică a tell-ului, dar şi în vestul suprafeţei alfa. Contururile lor au putut fi urmărite anul acesta şi în zona estică a locuirii, putându-se astfel reconstitui traseul lor general.
În zona care va fi propusă pentru descărcare de sarcină arheologică, spre exteriorul tell-ului au fost cercetate, de asemenea, traseele celor două şanţuri de delimitare/separare identificate în campaniile anterioare şi în zonele nordică şi vestică a staţiunii. Unul dintre ele, săpat în exteriorul movilei, în luncă, aparţine stratigrafic ultimului nivel de locuire al tell-ului, rămânând deschis cel mai probabil şi după încetarea vieţuirii Gumelniţa. Cel de-al doilea, săpat în limitele movilei actuale, aparţine stratigrafic primului moment de locuire (Gumelniţa A1). Ambele au fost săpate în sedimente sterile, naturale, cele mai multe datorate depunerilor aluviale ale Neajlovului. Ambele au stat deschise mult timp, în ambele există dovezi ale băltirii apei (de altfel, o creştere a nivelului apei râului implică o creştere a pânzei freatice şi o umplere parţială cu apă a şanţurilor). Pe fundul primului şanţ, încastrate în sedimentul in situ, au fost descoperite o serie de fragmente de rocă (râşniţe sparte) având o funcţionalitate precisă şi clară (uşurau traversarea şanţului).
Cercetarea nivelului intermediar de locuire s-a limitat la spaţiul adosat şanţurilor palisadelor, spre interior. Acestea au afectat niveluri ocupaţionale exterioare. Au fost cercetate parţial trei locuinţe neincendiate – două dintre ele până la nivelul de distrugere, reprezentat de un sediment nisipos cu numeroase amprente de paie şi pleavă.
Cea de-a treia construcţie, având cel puţin 28 m2, a avut un şanţ de fundaţie pentru pereţi, identificat şi cercetat parţial pe laturile de S, V şi N. Au fost descoperite şi o parte a gropilor de pari, amplasaţi aproximativ spre centrul şanţurilor. Caracterul sedimentelor constructive nu ne-a permis, din păcate, identificarea resturilor de pereţi în elevaţie. În interior a fost identificată vatra locuinţei, în preajma căreia au fost descoperite şi puţinele elemente de inventar – o piatră de amnar şi fragmente din trei vase. Întreaga suprafaţă ocupată de locuinţă era acoperită de resturile provenite din dărâmarea pereţilor. Chirpicul acestora acoperea inclusiv zona umpluturii şanţului de fundaţie, depăşindu-i uşor limitele exterioare.
Trebuie menţionat faptul că întregul nivel intermediar, aşa cum scriam şi cu alte prilejuri, a fost afectat de cantităţi mari de apă şi în repetate rânduri – provenind din activitatea pluvială dar, foarte probabil, şi din revărsările Neajlovului. Pretutindeni, pe întreaga suprafaţă locuită, sunt prezente cruste carbonatice formate în urma evaporării rapide.
Au fost prelevate eşantioane din zonele ocupaţionale exterioare (cca. 380 litri), tamisate şi apoi triate, pentru recuperarea artefactelor şi a resturilor arheozoologice de mici dimensiuni. De asemenea, au fost prelevate oase pentru datare 14C, o parte trimise deja la laboratorul din Poznan. În plus, s-au făcut prelevări din sedimentele depuse în exteriorul palisadelor pentru analize granulometrice (în lucru în cadrul Platformei ArheoInvest din cadrul UAIC Iaşi) şi probe pentru datări paleomagnetice (în lucru în laboratorul de geofizică din cadrul Facultăţii de Geologie şi Geofizică din UB).
Spaţiul ocupat de amintita locuinţă cercetată într-o mai mare proporţie ca şi traseul cercetat al şanţurilor palisadelor au fost scanate 3D şi, în sfârşit, spaţiile necercetate din traseele şanţurilor de delimitare/separare au fost scanate magnetometric – contribuind astfel la completarea vizualizării acestora.
Stratigrafia tell-ului de la Bucşani Pod include trei importante momente de locuire Gumelniţa, separate de depuneri aluviale sau momente de abandon marcate de activitate pluvială accentuată. Lucrările de delimitare/separare aparţin la două categorii:
- şanţuri late, săpate pe un contur cvasi-circular, lăsate deschise, sedimentele excavate fiind depuse de-a lungul uneia dintre margini, formând ceea ce s-ar putea numi dig.
Cercetările magnetometrice şi prelevările pentru datările de paleomagnetism şi radiocarbon au fost realizate în cadrul proiectului Chronos (PNCDI2 - 92101/1.10.2008), prelucrarea lor aflându-se în acelaşi context.