Bucşani | Judeţ: Giurgiu | Punct: La Pod, La Pădure | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tell; Necropolă;
Cod RAN:
Județ:
Giurgiu
Unitate administrativă:
Bucşani
Localitate:
Bucşani
Punct:
La Pod, La Pădure
Localizare:
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bem | Carmen-Cornelia | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Bem | Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Tudoran | Marian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Asăndulesei | Andrei | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Trif | Alina | participant | Universitatea Bucureşti |
Raport:
Campania 2011 din Microzona Bucşani s-a desfăşurat sub semnul prelucrării primare a materialului arheologic recuperat din campaniile 2009-2011 din situl Bucşani Pod (cod LMI 2004GR-I-s-B-14766) şi ansamblul Bucşani Pădure - punctele Şcoală şi Pădure-Tell.
De asemenea, am urmărit verificarea arheologică a scanărilor magnetometrice din situl Bucşani Pădure-Tell, realizate în cadrul proiectului Chronos, în 2009 şi 2011.
În cazul sitului de la Bucşani Pod s-a pus în evidenţă colţul şanţurilor pentru palisade, în zona cercetată majoritar în campania 2010. S-au confirmat rezultatele obţinute anterior privind faptul că aceste şanţuri au fost săpate aproximativ pe acelaşi traseu, în general rectangular, cu colţuri rotunjite, săpate şi utilizate în timpul ultimei ocupări a tell-ului (Gumelniţa B1). Păstrează gropi ale foştilor stâlpi ai palisadelor, fără a conserva, însă, resturi de lemn sau cărbune. Au o lărgime mai mare la gură, dar nedepăşind 80 cm, pentru ca spre fund să se îngusteze brusc, numai pe o lăţime corespunzătoare diametrelor stâlpilor (maximum 35 cm). Sunt săpate în sedimente sterile (spre exterior) sau în sedimentele corespunzătoare N2 şi N3 (spre interior).
De asemenea, au fost înregistrate primar piesele arheologice (de altfel, din întreaga noastră cercetare a anului 2011), precum şi întregul material ceramic şi osteologic, toate depozitate acum la MNIR.
Trebuie să menţionăm suplimentar că, pe baza Certificatului de descărcare de sarcină arheologică emis de DCPN Giurgiu, constructorul podului peste Neajlov care afectează zona exterioară de locuire gumelniţeană şi zona de protecţie a tell-ului a început la 1 octombrie lucrările.
În ceea ce priveşte punctul Şcoală din cadrul ansamblului Bucşani Pădure, nu ne-a fost permis accesul pe suprafaţa sitului arheologic de către reprezentanţii şcolii generale din Bucşani. În schimb, am putut continua tamisarea (la ud) a umpluturilor a 128 de morminte, precum şi trierea sedimentului rezultat. Volumul de sediment sitat a depăşit, astfel, 3200 l. Raportul cantitate de muncă / rezultate este favorabil, măcar dacă ne gândim la piesele sau fragmentele de piese astfel recuperate. De asemenea, am finalizat spălarea, prelucrarea primară şi depozitarea întregului material arheologic (la MNIR).
În campaniile 2009 şi 2011, în cadrul proiectului cu finanţare PNCDI2, Chronos (contract 92101/1.10.2008), am procedat la scanarea magnetometrică a sitului Bucşani Pădure-Tell. Aşa cum au relevat toate scanările similare realizate asupra tell-urilor gumelniţene investigate în proiect, şi în acest caz a fost identificat traseul unui şanţ de delimitare.
Cercetarea arheologică s-a axat exclusiv pe identificarea propriu-zisă a acestui obstacol şi evidenţierea legăturilor stratigrafice cu depunerile antropice. Pentru aceasta, am procedat, în primul rând, la decaparea mecanică a trei secţiuni (S1-S3), a căror cercetare a vizat identificarea exhaustivă a nivelurilor naturale din baza grindului pe care s-a dezvoltat tell-ul.
În toate cele trei secţiuni au fost identificate două şanţuri de delimitare. Unul aparţine primului moment de locuire (Gumelniţa A2), dublat la exterior de un impresionant val/dig din sedimente naturale (o parte a acestora provenind din terasa înaltă a Neajlovului). Un al doilea şanţ de delimitare, de dimensiuni apreciabile, identificat şi în urma scanării magnetometrice, aparţine ultimului moment de locuire (Gumelniţa B1).
O structură care păstrează aproximativ acelaşi amplasament timp de cel trei secole (4200-3900 BC), aşa cum înclinăm să datăm locuirea din tell-ul de la Bucşani Pădure, este o succesiune de cel puţin trei şanţuri de fundaţie pentru palisade. Două aparţin primei locuiri, Gumelniţa A2, pentru ca cel de-al treilea să corespundă stratigrafic ultimului moment de locuire gumelniţean a tell-ului (Gumelniţa B1).
Situaţia arheologică a acestei staţiuni este, în mare parte, asemănătoare cu cea relevată de scanările magnetometrice şi, mai cu seamă, de cercetările noastre din tell-ul de la Bucşani Pod. Două comunităţi, separate temporal de un interval de cca. 200 ani, realizează aceeaşi lucrare de delimitare. În cazul tell-ului de la Bucşani Pădure - pentru ultimul moment ocupaţional, parţial, şanţul antropic de separare va fi ulterior suprapus de un meandru al Neajlovului. Aceleaşi câte două comunităţi realizează pe acelaşi amplasament - grosso modo - şanţuri de fundaţie pentru palisade. [Cătălin Bem]