Bucşani | Judeţ: Giurgiu | Punct: La Pod, La Pădure | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport arheozoologic
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
Județ:
Giurgiu
Unitate administrativă:
Bucşani
Localitate:
Bucşani
Punct:
La Pod, La Pădure
Localizare:
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bem | Cătălin | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Marinescu Bîlcu | Silvia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bem | Carmen-Cornelia | participant | CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti |
| Parnic | Valentin Aurel | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Popa | Traian | participant | Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
S-a continuat studiul faunei care provine din nivelul arheologic N1 şi s-a început studiul faunei din nivelul arheologic N2. Numărul pieselor osoase determinate este de peste 1500. Lista faunistică reuneşte atât specii de mamifere domestice, Bos taurus (vită domestică), Ovis aries (oaie), Capra hircus (capră), Sus domesticus (porc), Canis familiaris (câine) cât şi sălbatice, Lepus europaeus (iepure de câmp), Castor fiber (castor), Vulpes vulpes (vulpe), Ursus arctos (urs), Mustela putorius (dihor), Martes sp. (jder), Meles meles (bursuc), Lutra lutra (vidră), Felis sylvestris (pisică sălbatică), Equus caballus (cal sălbatic), Sus scrofa attilla (mistreţ), Cervus elaphus (cerb), Capreolus capreolus (căprior), Bos primigenius (bour), Bison bison (zimbru).
În acest moment al studiului preliminar nu putem spune dacă existau diferenţe majore între cele două niveluri culturale gumelniţene.
În strategia economiei alimentare a comunităţilor gumelniţene de la Bucşani creşterea animalelor pare să joace un rol important. Dintre acestea erau crescute cu predilecţie bovinele, care sunt urmate de porcine şi ovicaprine.
Vânătoarea pare să fie şi ea o ocupaţie de bază având în vedere procentul ridicat de oase determinate şi specii identificate (14). Erau preferate animalele de talie mare: cerbul, bourul, calul sălbatic şi mistreţul.