Bucşani | Judeţ: Giurgiu | Punct: La Pod, La Pădure | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport sedimentologic
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
Județ:
Giurgiu
Unitate administrativă:
Bucşani
Localitate:
Bucşani
Punct:
La Pod, La Pădure
Localizare:
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bem | Cătălin | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Marinescu Bîlcu | Silvia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bem | Carmen-Cornelia | participant | CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti |
| Parnic | Valentin Aurel | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Popa | Traian | participant | Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
În campania de cercetări arheologice din anul 2001, studiul sedimentologic elaborat în aşezarea eneolitică de tip tell Bucşani-Pod a fost continuat prin observarea, descrierea şi eşantionarea profilelor stratigrafice din cadrul celor trei sondaje efectuate în scopul cercetării istoriei naturale a râului Neajlov, în relaţie cu locuirea gumelniţeană din această aşezare.
Primul sondaj sedimentologic efectuat în campaniile 2000-2001 (notat S2, S1 fiind sondajul stratigrafic efectuat în 1998) a fost efectuat în vecinătatea nordică a tell-ului, la 34 de metri distanţă de partea centrală a aşezării, în scopul observării depunerilor naturale din lunca actuală, ca şi a eventualelor indicii ale locuirii gumelniţene în exteriorul aşezării propriu-zise. Cel de al doilea sondaj (S3) este situat în vecinătatea sudică a tell-ului la o distanţă de aprox. 12 metri faţă de acesta, în scopul observării relaţiilor dintre eventualele niveluri de locuire sau de acumulare a constituenţilor antropici şi depozitele naturale. Cel de al treilea sondaj (S4) este situat la aprox. 25 metri S faţă de cel de al doilea, în apropierea văii actuale a râului Neajlov, în scopul observării depunerilor naturale din lunca actuală a râului.
Pe profilul de S al primului sondaj studiat în campania 2001, a fost observată următoarea succesiune stratigrafică:
1. Pietriş cu matrice de nisip, cenuşiu închis, omogen, fără incluziuni, observat pe o grosime de 15 cm;.
2. Nisip fin şi argilă, gri verzui, cu structură granulară, rare granule carbonatice fine, grosime de 18 cm;
3. Nisip mediu fin şi argilă, cenuşiu roşietic, eterogen, cu concreţiuni feruginoase şi carbonatice, fără incluziuni, cu grosime de 8 - 12 cm;
4. Nisip mediu cenuşiu închis, cu oxizi de fier sub formă de concreţiuni centimetrice sferoidale şi pete carbonatice uniform distribuite în toată masa. Limita inferioară coboară către E, grosimea acestui nivel variind între 17 - 27 cm;
5. Silt şi nisip fin-mediu, gri deschis, cu carbonaţi şi limită superioară marcată de un nivel centimetric cu frecvenţi oxizi de fier (duriscrustă feruginoasă?), eterogen, fără incluziuni, grosime de 36 cm;
6. Silt şi nisip mediu - grosier cu rare granule de pietriş, brun cenuşiu închis, cu structură agregată slab exprimată, fisuraţie prismatică evidentă, omogen, fără incluziuni, cu grosime de 78 cm;
7. Silt şi nisip mediu-grosier, brun cenuşiu închis, cu structură agregată, fisuraţie prismatică şi frecvente rădăcini actuale, omogen, fără incluziuni, cu grosime de 20 cm.
Pe profilul sudic al celui de al doilea sondaj sedimentologic a fost observată următoarea succesiune stratigrafică (descrisă din bază către partea superioară):
1. Pietriş cenuşiu, omogen, compact, cu trecere gradată la argilă siltică, observat pe o grosime de 10 cm;
2. Argilă siltică cenuşie închis, cu carbonaţi sub formă de concreţiuni fine (10%), pete feruginoase şi resturi de plante de tipul papurei şi stufului, mai frecvente imediat deasupra nivelului de pietriş, cu o grosime de 25 cm. În acest nivel a fost găsit şi un fragment ceramic.
3. Argilă siltică cenuşie închis, cu carbonaţi foarte fini, oxizi de fier, ce include foarte rare (1%) incluziuni: chirpici ars foarte fin, cărbune, fragmente ceramice degradate, aşchii de oase de mamifere. Are o grosime de 20 cm şi reprezintă, probabil, un nivel de acumulare naturală sincronă locuirii gumelniţene;
4. Silt argilos cenuşiu mediu, cu frecvenţi carbonaţi sub formă de concreţiuni şi depuneri pe fisuri, cu distribuţie uniformă şi trecere gradată către argila siltică din bază, şi rari oxizi de fier, cu grosime de 40 cm;
5. Silt argilos cenuşiu deschis, cu carbonaţi, omogen, cu grosime de 15 cm;
6. Argilă siltică şi nisip grosier, brun cenuşiu deschis, cu structură agregată slab exprimată şi fisuraţie prismatică, omogenă, fără incluziuni, cu grosime de 40 cm;
7. Silt şi nisip mediu-grosier, cenuşiu mediu-închis, cu structură agregată şi fisuraţie prismatică bine exprimată, cu grosime de 10-15 cm;
8. Silt şi nisip mediu-grosier, brun cenuşiu închis, cu structură agregată şi frecvente rădăcini actuale, omogen, fără incluziuni, cu grosime de 20-25 cm.
Pe profilul sudic al celui de al treilea sondaj, a fost observată următoarea succesiune stratigrafică (în ordine stratigrafică normală):
1. Argilă siltică cenuşie deschis, cu frecvenţi carbonaţi, acumulaţi îndeosebi pe fisuri şi goluri, cu fisuraţie prismatică, observată pe o grosime de 21 cm;
2. Argilă cenuşie deschis, cu carbonaţi, omogenă, cu grosime de 18 cm;
3. Silt argilos brun gălbui, cu fisuraţie prismatică bine dezvoltată, omogen, cu grosime de 45 cm;
4. Silt argilos brun cenuşiu mediu, cu fisuraţie prismatică bine evidenţiată, omogen, cu grosime de 37 cm; în acest nivel au fost găsite câteva fragmente ceramice gumelniţene;
5. Silt şi nisip fin-grosier, brun cenuşiu închis, cu structură agregată şi fisuraţie prismatică, cu carbonaţi, limită inferioară gradată, grosime 15-20 cm;
6. Nivel siltic de arsură, brun închis, cu fragmente ceramice atribuite perioadei medievale, cu grosimea de aproximativ 3-5 cm;
7. Silt şi nisip mediu-grosier, brun cenuşiu închis, cu structură agregată şi frecvente rădăcini actuale, omogen, fără incluziuni, cu grosime de 20 cm;
Aşa cum rezultă din prezentarea stratigrafiei sondajelor cercetate, zona în care este situat tell-ul Bucşani - Pod a suferit o evoluţie geomorfologică importantă în cursul perioadei neo-eneolitice, fapt evidenţiat şi de succesiunea stratigrafică observată în sondajul S1.
Alături de zone cu sedimentare importantă, evidenţiate în zilele noastre prin acumulări de nisipuri şi pietrişuri, sunt individualizate şi zone cu sedimentare fină, organică, caracteristice pentru zonele de mlaştină.
Completarea cadrului geomorfologic şi stabilirea relaţiilor cu aşezările neo-eneolitice din această zonă reprezintă obiective necesare pentru studiile sedimentologice viitoare.