Bucşani | Judeţ: Giurgiu | Punct: La Pod | Anul: 2009
Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène; Evul Mediu;
Categorie:
Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 101387.01 |
Județ:
Giurgiu
Unitate administrativă:
Bucşani
Localitate:
Bucşani
Punct:
La Pod
Localizare:
| 101387.01 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Bem | Carmen-Cornelia | participant | CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti |
Popa | Traian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie "Teohari Antonescu", Giurgiu |
Asăndulesei | Andrei | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Bem | Cătălin | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Nicolae | Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
S-a urmărit finalizarea cercetării nivelului superior din tell-ul de La Pod pe întreaga suprafaţă, precizarea legăturilor dintre locuirile succesive din tell-uri şi lunca preistorică, dintre mediu şi om. De asemenea, ne-am preocupat de identificarea cât mai exactă a limitelor nordice şi sudice ale ansamblului de situri Bucşani Pădure.
Oportunităţile oferite de identificarea unei finanţări suplimentare (prin proiectul Chronos - cu finanţare PNCDI 2) ne-a permis prelungirea termenului fixat pentru finalizarea cercetării nivelului superior. Astfel, investigaţii suplimentare vor fi posibile din campania 2010.
Rezultatele esenţiale ale cercetărilor din microzona Bucşani se înscriu în cele trei mari obiective propuse încă de la început - evoluţia comunităţilor de pe tell-ul La Pod, evoluţia cultural-cronologică a microzonei şi, nu în ultimul rând, evoluţia luncii preistorice. Tell-ul de La Pod are trei niveluri de locuire gumelniţeană (separate între ele de depuneri aluviale). Ansamblul de staţiuni Bucşani - Pădure ocupă întreaga terasă inferioară a Neajlovului în dreptul satului Bucşani, relevând o succesiune verticală şi orizontală Boian-Giuleşti - Gumelniţa - epoca bronzului - Latène - sec. I a.Chr.-I p.Chr. şi sec. III-IV p. Chr. - perioadă medievală (sec. XIII-XVIII).
Până în prezent în tell-ul de La Pod au fost deschise trei mari suprafeţe şi efectuat un sondaj (plecând de la un caroiaj clasic de 2 x 2 m, peste care se suprapune un caroiaj de 8 x 8 m), după cum urmează - S.alfa-906 m2, S.beta-216 m2, S.gama-66 m2, S1-4 m2. Totalul suprafeţei deschise cercetării este de 1192 m2. În campania 2009, cercetarea s-a efectuat numai în suprafaţa beta.
Cercetarea şi înregistrarea microstratigrafică este urmată de o perioadă de analiză postsăpătură, continuată şi după încetarea campaniei.
Am continuat şi finalizat cercetarea Loc11, nivelul superior din tell-ul de la Pod fiind astfel epuizat în suprafeţele deschise cercetării. Profilul magistral al martorului dintre suprafeţele alfa şi beta (desenat şi eşantionat pe partea sudică) a fost curăţat şi pregătit pentru desen. Va fi ultima suprafaţă cercetată din nivelul superior.
Trierea sedimentelor sitate (în albia Neajlovului) a condus la obţinerea unui număr mare de artefacte milimetrice, dar şi de resturi osteologice de micromamifere, peşti sau moluşte şi mamifere de talie mică. Ca şi în campaniile anterioare, au fost identificate o serie de resturi osteologice de mici rozătoare (arse împreună cu Loc11, incendiată) - una din cele mai vechi dovezi de comensualism din preistoria europeană.
Scanarea geomagnetică a treimii nordice a tell-ului a permis observarea contururilor celor două şanţuri de drenare a apei cercetate anterior în suprafaţa gama (într-o secţiune de 16,5 x 4 m), fiind surprinse pe o lungime de numai 4 m.
Realizarea scanării geomagnetice a jumătăţii de N a tell-ului (70 x 50 m) a permis sesizarea parţială a traseelor necercetate ale ambelor şanţuri. Cu toate problemele determinate de puternicele interferenţe datorate gardului de protecţie a sitului, stâlpilor de curent din imediata sa apropiere sau resturilor metalice din zona de V, două trasee circulare se suprapun peste cele deja cercetate.
Aşadar, cercetarea de la Bucşani (La) Pod le confirmă pe cele anterioare de la Teiu şi este confirmată de scanarea geomagnetică parţială a tell-ului.
Măsurătorile au fost efectuate în modul gradiometru, cu doi senzori aşezaţi orizontal, la distanţă de 0,9 m unul faţă de altul şi la 0,5 m distanţă de sol. Rezultatele s-au concretizat în mai multe tipuri de hărţi magnetometrice care pot fi analizate în cadrul contextului arheologic al sitului.
Harta scanării geomagnetice a jumătăţii de N a tell-ului de la Bucşani Pod. Conturul celor două şanţuri (marcat cu linii punctate gri), care se confundă în suprafaţa cercetată şi imediat în exteriorul său, este vizibil pe toată circumferinţa investigată, exceptând spaţiul vestic, unde acum mai bine de un deceniu a intervenit un utilaj mecanic pentru îndepărtarea sedimentelor movilei. Vom da o citire rezumativă a hărţii, marcând elementele esenţiale. Astfel, banda semicirculară de o nuanţă închisă de albastru corespunde interferenţei stâlpilor de metal ai gardului de protecţie a sitului. Zonele roşii, cu diferite nuanţe, din Nul şi vestul gardului, corespund interferenţelor cauzate de stâlpii şi firele de curent. Picurile roşii din zona gardului de protecţie corespund unor fragmente metalice sau unor fragmente de chirpic ars provenite din cercetarea de construcţii din tell. În sfârşit, mica zonă roşie din dreptul metrului sudic 40 corespunde resturilor unei locuinţe in situ, a cărei cercetare a fost finalizată în campania 2009, şi care este datată radiocarbon (UBA-7794).
Diferă uşor dimensiunile celor două şanţuri. Cel dintâi are în suprafaţa cercetată o deschidere la gură care variază foarte puţin în jurul valorii de 4,50 m, în timp ce pe harta scanării are o lăţime de 3,40-4 m. Mai semnificativă este diferenţa în cazul celui de-al doilea şanţ. Dacă în săpătura arheologică el a avut o deschidere de maximum 3,50 m, pe harta scanată se evidenţiază având o lăţime de 4-4,60 m. Intervalul dimensional este, însă, în cazul ambelor şanţuri, sensibil egal.
În plus prin sondaje succesive au putut fi fixate cu certitudine limitele nordice şi, respectiv, sudice ale ansamblului de situri Bucşani Pădure.
Evaluarea de teren a acestui ansamblu a inclus atât periegheze repetate, cât şi trasarea şi cercetarea unor sondaje de informare în zona limitelor sudice (pe proprietatea Nefliu) şi, respectiv, nordice (pe proprietatea Rădulescu).
Sondajele realizate în sudul ansamblului de staţiuni - S1 - 8,50 x 7,20 m şi S2 - 4,80 x 3,30 m - indică faptul că ne aflăm în zona limitei de maximă expansiune a locuirii. Stratigrafia ambelor sondaje este majoritar naturală. În S1, probabil datorită deselor arături şi a acţiunii pluviale, nu mai există nici solul contemporan, puţinele fragmente ceramice fiind adăpostite în ceea ce, îndeobşte, este steril din punct de vedere arheologic. În S2, nivelul în care se regăsesc materialele Gumelniţa (fragmente ceramice şi de chirpic ars) este cel al solului actual, care are o grosime ce nu depăşeşte 0,50 m.
Indicativele care se regăsesc pe desenele profilelor sunt următoarele:
1. Argilă nisipoasă cenuşie cu limită inferioară netă şi fisuraţie prismatică. Conţine rare fragmente ceramice şi de cărbune.
2. Argilă nisipoasă brună cu limită inferioară netă şi fisuraţie prismatică. Este sterilă din punct de vedere arheologic.
3. Argilă nisipoasă galbenă cu limită inferioară netă şi fisuraţie prismatică. Este sterilă din punct de vedere arheologic.
4. Pietriş în amestec cu nisip într-o matrice argiloasă.
5. Sol nisipos brun-negricios cu limită inferioară difuză. Conţine fragmente ceramice şi de cărbune.
În ceea ce priveşte sondajul (3,30 x 3 m) din zona nordică, situaţia nu este cu mult diferită. Şi aici stratigrafia este majoritar naturală, materialele arheologice concentrându-se numai în nivelul de sol.
Indicativele care se regăsesc pe desenele profilelor sunt următoarele:
1. Depuneri menajere contemporane.
2. Sediment nisipos brun-cenuşiu, organic, cu limită inferioară difuză. Conţine fragmente ceramice şi de chirpic ars.
3. Argilă nisipoasă brună cu incluziuni rare de pietriş, limită inferioară netă şi fisuraţie prismatică.
4. Argilă nisipoasă galbenă cu rare incluziuni de pietrăş şi 5% concreţiuni feruginoase, cu limită inferioară netă şi fisuraţie prismatică.
5. Succesiune de lentile de nisip cu intercalări de lentile organice - un bun exemplu pentru ilustrarea deselor inundaţii ale Neajlovului.
6. Pietriş în amestec cu nisip feruginos, într-o matrice argiloasă.
7. Pietriş într-o matrice argiloasă.
În nici unul dintre sondaje nu am descoperit vreun complex arheologic. Ambele indică faptul că limitele ansamblului de staţiuni trec prin imediata apropiere a lor, confirmând faptul că Bucşani Pădure are o suprafaţă considerabilă. [Cătălin Bem, Andrei Asăndulesei, Cătălin Nicolae]