Bucşani | Judeţ: Giurgiu | Punct: La Pod | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Civil; Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Tell;
Cod RAN:
| 101387.01 |
Județ:
Giurgiu
Unitate administrativă:
Bucşani
Localitate:
Bucşani
Punct:
La Pod
Localizare:
| 101387.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bem | Carmen-Cornelia | participant | CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti |
| Bem | Cătălin | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Ciornei | Alexandru | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
În campania din anul 2008 s-a urmărit finalizarea cercetării nivelului superior din tell-ul de La Pod pe întreaga suprafaţă, precizarea legăturilor dintre locuirile succesive din tell-uri şi lunca preistorică, dintre mediu şi om.
Oportunităţile oferite de identificarea unei finanţări suplimentare (prin proiectul Chronos – cu finanţare PNCDI 2) ne-a permis prelungirea termenului fixat pentru finalizarea cercetării nivelului superior. Astfel, investigaţii suplimentare vor fi posibile din campania 2009.
Rezultatele esenţiale ale cercetărilor din microzona Bucşani se înscriu în cele trei mari obiective propuse încă de la început - evoluţia comunităţilor de pe tell-ul La Pod, evoluţia cultural-cronologică a microzonei şi, nu în ultimul rând, evoluţia luncii preistorice. Tell-ul de La Pod are trei niveluri de locuire gumelniţeană (separate între ele de depuneri aluviale). Pe grindul iniţial, sub primul nivel de locuire, resturile unei alte staţiuni gumelniţene din amonte au fost depuse în urma unei inundaţii de amploare.
Până în prezent în tell-ul de La Pod au fost deschise trei mari suprafeţe şi efectuat un sondaj (plecând de la un caroiaj clasic de 2 x 2 m, peste care se suprapune un caroiaj de 8 x 8 m), după cum urmează – S.alfa-906 mp, S.beta-216 mp, S.gama-66 mp, S1-4 mp. Totalul suprafeţei deschise cercetării este de 1192 mp. În campania 2008, cercetarea s-a efectuat numai în suprafaţa beta.
Ansamblul de staţiuni Bucşani-Pădure ocupă întreaga terasă inferioară a Neajlovului în dreptul satului Bucşani, relevând o succesiune verticală şi orizontală Boian-Giuleşti – Gumelniţa – epoca bronzului – Latène – sec. III-IV p.Chr. – perioadă medievală (sec. XIII-XVIII). Tell-ul de La Pădure are ultimul nivel contemporan, după cele mai multe probabilităţi, cu ultimul nivel al tell-ului de la Pod.
În tell-ul de la Pădure, a fost deschisă cercetării o suprafaţă de 124 mp.
Cercetarea şi înregistrarea microstratigrafică este urmată de o perioadă de analiză postsăpătură, continuată şi după încetarea campaniei.
În campania 2008, cercetării microstratigrafice i s-a adaugat o analiză spaţială a evoluţiei primelor momente de reocupare a tell-ului. Începută în campania 2007, prin scanarea 3D a întregii suprafeţe beta, aceasta a continuat prin scanări repetate, realizate după demontarea progresivă de unităţi stratigrafice, obţinându-se posibilitatea unei mai bune vizualizări şi a înţelegerii superioare a primelor momente ale construirii celui de-al treilea “sat” de pe tell. Pentru a avea o imagine completă asupra acestor începuturi, un martor a fost păstrat spre cercetare în campania 2009.
De asemenea, s-a finalizat realizarea unei noi ridicări topografice.
În plus, au continuat prelevările de probe pentru datări paleomagnetice. Faptul că majoritatea construcţiilor ultimului nivel sunt suspendate, a impus prelevarea a numeroase probe. Prăbuşirea platformelor şi uşoara deplasare a lor în timp impietează asupra acurateţii rezultatelor paleomagnetice, neputându-se utiliza decât acelea provenite din probe care nu au fost mişcate de la ultima impresionare termică.
Din unităţile stratigrafice susceptibile de a oferi informaţii suplimentare (platforma Loc11, refaceri ale acesteia, sedimente exterioare sau acumulări sub platforma Loc11) a fost sitat un volum de sediment mai mare de 3000 litri.
Au fost prelevate două coloane pentru analize granulometrice de pe profilul estic al suprafeţei gama. De asemenea, a fost realizată o dublă analiză prin metoda XRF asupra aceluiaşi lot de 31 de fragmente ceramice (în cadrul proiectului CEEX Dezvoltare şi optimizare de noi resurse de plasmă pentru diagnosticarea prin ablaţie ionică a suprafeţelor: studii si analize. Plasmadais, pe de o parte, şi, pe de alta, cu implicarea Platformei de formare şi cercetare interdisciplinară în domeniul arheologiei Iaşi).
Rezultatele cercetării:
O groapă din epoca bronzului, două din perioadă medievală şi alte două, foarte probabil, contemporane, perforau Loc11 sau exteriorul său nordic. De formă cilindrică, aveau adâncimi între 0,74 şi 1,16 m. Exceptând o serie redusă de fragmente ceramice caracteristice, restul inventarului este exclusiv gumelniţean, antrenat din depunerile anterioare săpării gropilor.
Am continuat cercetarea Loc11 – suspendată, cu etaj şi având două încăperi. Nucleul iniţial al vetrei încăperii mari a fost conservat pentru prelevarea integrală în campania 2009, putând deveni un obiect expoziţional de efect.
Extremităţile blănilor de lemn ale platformei, amplasate transversal faţă de axul lung al locuinţei, suspendate deasupra golului săpat dedesubt, erau adosate tălpii pe care au fost construiţi pereţii exteriori. Fixarea tălpilor s-a realizat pe un strat de chirpic, pe marginea gropii săpate. Noile informaţii obţinute vor putea fi utilizate, alături de cele obţinute în campaniile anterioare, pentru reconstituirea grafică a sistemului constructiv. Loc11 de la Bucşani este una dintre puţinele construcţii gumelniţene despre care s-au putut obţine informaţii privind structura tavanului şi modul de ridicare a acoperişului.
Am reuşit identificarea unei părţi a sedimentului rezultat din săparea gropii peste care a fost ridicată Loc11. Suferind transformări pedogenetice diferite de restul sedimentului rămas in situ – nivelul intermediar, conţine în proporţie de 90% material arheologic caracteristic acestuia, deşi, fizic, aparţine nivelului superior. Scanarea 3D a suprafeţei cercetate a permis şi calcularea exactă a volumului de sediment dislocat prin săparea gropii de sub construcţie – 6.32 m3. O parte a cestuia, incluzând şi volumul cercetat despre care aminteam, a fost utilizat, fără îndoială, şi pentru a orizontaliza zonele din exteriorul imediat al gropii peste care a fost ridicată construcţia.
Trierea sedimentelor sitate (în albia Neajlovului) a condus la obţinerea unui număr mare de artefacte milimetrice, dar şi de resturi osteologice de micromamifere, peşti sau moluşte şi mamifere de talie mică. Ca şi în campaniile anterioare, au fost identificate o serie de resturi osteologice de mici rozătoare (arse împreună cu Loc11, incendiată)– una din cele mai vechi dovezi de comensualism din preistoria europeană.
Prelucrarea ceramicii, fragment cu fragment, realizată în paralel cu săpătura arheologică şi obligatoriu continuată apoi, a relevat existenţa unor preferinţe în utilizarea unor tipuri de pastă şi a unor decoruri şi tratamente ale suprafeţelor exterioare în anumite momente ale evoluţiei nivelului superior. De asemenea, au fost identificate patru fragmente, care prin caracteristicile lor indică faptul cert că, deşi sunt de factură gumelniţeană, aparţin unor recipiente care nu au fost realizate local. Cele patru vase vor fi fost aduse din alte staţiuni gumelniţene, foarte probabil sudice. Numărul total al fragmentelor ceramice analizate a atins cifra de 5430, reprezentând aproximativ 10% din întregul inventar, propunându-ne ca viitoarea campanie să se axeze tocmai pe atingerea celor 100 de procente.
Campania 2008 a urmărit şi pregătirea profilul magistral al suprafeţei beta pentru a fi desenat şi eşantionat. Conservarea eficientă va permite acest lucru la debutul campaniei 2009.
Au fost, firesc, prelucrate primar toate categoriile de artefacte descoperite.
Alături de mai vechile informaţii obţinute în urma cercetării interdisciplinare, noile date vor concura la dezvoltarea unei imagini cât mai complete asupra evoluţiei tell-ului de la Bucşani Pod şi a locuirii corespunzătoare a ceea ce am definit ca fiind nivelul superior.
Este în pregătire un studiu privind dezvoltarea pe verticală a tell-ului.
De asemenea, monografia arheologică a nivelului superior, aflată în lucru, va putea vedea lumina tiparului graţie finanţării obţinute prin intermediului proiectului Chronos.
Expoziţiile temporare Noi valori intrate în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României. Achiziţii, donaţii şi descoperiri arheologice 2007 (vernisaj 6 februarie 2008) şi Noi descoperiri arheologice din judeţul Giurgiu (vernisaj 30 iulie 2008, la sediul MJTA Giurgiu), dar şi cele permanente din cadrul muzeului giurgiuvean sau a expoziţiei de sit din Bucşani, vor putea fi reluate sau completate cu noi piese ori informaţii obţinute în urma campaniei 2008. De asemenea, proiectatul parc arheologic Bucşani va include toate informaţiile cu putinţă de a fi transpuse vizual pentru public.
Acţiunile de popularizare a arheologiei, în general, şi a siturilor de la Bucşani, în mod special, în cadrul proiectului cu finanţare AFCN Protejarea patrimoniului cultural naţional imobil al Microzonei Bucşani (seminar la Facultatea de Biologie Bucureşti, workshop-uri la Bucşani, cu participarea localnicilor – de genul Porţilor deschise, panouri explicative amplasate atât pe sit, cât şi în diferite locaţii din Bucşani, plachete şi broşuri informative distribuite gratuit etc.) au inclus informaţii mai vechi sau mai noi.
Trebuie să amintim realizarea protecţiei fizice a tell-ului de la Bucşani Pod, pe o distanţă de 275 m. Distrugerile repetate, voite sau nu, sperăm să fie, astfel, evitate. Din păcate, un act reprobabil s-a petrecut în noaptea de 19 spre 20 iulie – furtul a 20 de stâlpi şi a 42 de m din gardul ridicat la Bucşani. Cercetările Poliţiei Bucşani nu au condus la recuperarea prejudiciului. Mai mult, evenimentul s-a repetat la mai puţin de o lună.