Bucşani | Judeţ: Giurgiu | Punct: La Pod | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ignat | Marius | participant | CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
Raport arheozoologic (macromamifere, micromamifere)
În campania 2006 a debutat selecţionarea spre determinare a fragmentelor osteologice rezultate din trierea sedimentului sitat în campaniile 2004-2006 din cea de-a doua încăpere a L11. Au fost identificate până acum peste 8900 de resturi. Din păcate, procentul care poate fi supus unei analize de identificare specifică este extrem de mic - gradul mare de fragmentare1, datorat mai cu seamă focului care a mistuit locuinţa, nu permite în cazul oaselor aparţinând animalelor de talie mare decât o analiză simplă. Nu pot fi realizate estimări privind sexul sau vârsta de sacrificare. În schimb, au fost identificate resturi întregi provenind de la animale de talie mică - lepus europeus (iepure), felis silvestris (pisică sălbatică) sau Mustela putorius (dihor) sau chiar de la exemplare tinere de ovicaprine (dentiţie).
Din sedimentul triat provenit din campaniile 2004-2005, pe baza dentiţiei, au fost identificaţi 44 de indivizi de Mus musculus (şoarecele de casă), provenind mai cu seamă din galerii care perforau platforma încăperii principale a L11 şi primele ei două refaceri. Trebuie menţionat, aşa cum am făcut-o şi cu alte prilejuri, că toate cele 5200 de resturi de micromamifere descoperite în L11 sunt arse, incendiul distrugând şi colonia de şoareci. Această descoperire este unică în spaţiul balcano-carpatic. Până în prezent, pătrunderea acestui animal comensal în Balcani era considerată ca datând din mileniul I a.Chr. Prezenţa acestui taxon în structura de locuire cercetată ar putea sugera existenţa unor depozite de cereale (de vegetale, în general) permanente în interiorul sau exteriorul imediat al locuinţei. [Adrian Bălăşescu, Thomas Cucchi, Anne Tresset, Marius Ignat]
Raport arheozoologic (moluşte, reptile, peşti)
În campania din 2006 au fost prelevate şi studiate materiale faunistice provenind din locuinţa no 11 (Tab. 1). Eşantioane de sediment din aceasta structură au fost cernute prin site cu ochiurile de 0,8 şi 1 mm. S-au identificat pe lângă oase de mamifere şi resturile faunistice ale păsărilor, reptilelor, peştilor sau al moluştelor.
Mollusca. Dintre moluştele identificate doar câteva sunt contemporane cu nivelurile culturale Aşa sunt resturile scoicilor Unio sp. sau a gasteropodului Esperiana esperi. Unele din cochilii prezintă chiar urme de şlefuire. Marea majoritate precum Cepaea sp., Helix sp., Viviparus acerosus, Sphaerium sp., Lithoglyphus apertus, Monacha cartusiana, Planorbarius corneus, sunt de data mai recentă.
Reptilia. Doar resturile ţestoasei de apă Emys orbicularis au fost identificate (N=169). Pe lângă carapace şi plastron regăsim şi oase de la membre precum humerusul. Mare parte din aceste materiale provin de la indivizi ce au fost capturaţi din vechime.
Pisces. Resturile peştilor sun în număr de 460. Au fost identificate taxoni precum: ştiuca (Esox lucius), cleanul (Leuciscus cephalus), cleanul mic (Leuciscus leuciscus), bibanul (Perca fluviatilis), mihalţul (Lota lota), dar şi alte Cyprinide. Acestea sunt specii caracteristice zonei de mijloc a unui râu şi se regăsesc chiar şi azi în râul Neajlov. Taliile indivizilor sunt mici şi medii. O mică parte din oase prezintă urme de digestie sau deformări cauzate de trecerea prin tubul digestiv fapt ce ne face să presupunem ca aceste provin din fecalele oamenilor sau ale animalelor ce au consumat peşti. [Valentin Radu]