Bucşani | Judeţ: Giurgiu | Punct: La Pod | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bem | Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Geanina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Tomescu | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| xxBălășescuxx | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Tomescu | Iulia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
Tell-ul de la Bucşani este situat în lunca Neajovului, între albia râului şi terasa stângă, la 300 m sud de intrarea în sat. Aflată la o altitudine absolută de 86 m, aşezarea a fost durată pe un mic grind al luncii, a cărui înălţime nu depăşea 1 m.
Campania anului 1998 (30 iunie - 2 noiembrie) a afectat în proporţie de 60 % primul nivel în ordine invers stratigrafică (notat convenţional N1). întregul material arheologic, unitar în complexitatea sa, aparţine fazei B1 a culturii Gumelniţa.
Tell-ul are un diametru maxim de 67 m (aprox. E-V) şi o amplitudine stratigrafică de 2,80 m. Din punct de vedere structural şi compoziţional, zona cea mai demna de interes este cea centrală, destinată efectiv locuirii, unde se concentrează cele patru locuinţe incendiate descoperite. Dacă două dintre acestea sunt construite în clasica tehnică a paiantei, celelalte au fost ridicate pe un postament din lut şi lemn, infrastructura de rezistenţă fiind completată cu şiruri de pilon şi o reţea complexă din scânduri fasonate.
Săpăturile arheologice vor continua şi în anul 1999 cu scopul de a epuiza, în suprafaţa afectată, întreaga depunere stratigrafică.
Adrian Bălăşescu, MNIR, CNCP. Studiu arheozoologic. Materialul arheozoologic nu este foarte numeros, dar el poate furniza unele informaţii privind fauna, mediul şi economia alimentară a comunităţii gumelniţene. Creşterea animalelor pare să fie principala preocupare a acesteia, pe primul loc situându-se bovinele, urmate de porcine şi ovicarpine. Vânătoarea este ilustrată de numărul mare de specii (14) şi fragmente care sugerează aportul acesteia la economia alimentară.
Constantin Haită, Mihai Tomescu, MNIR, CNCP. Studiu petrografic. Studiul petrografic preliminar al materialului litic a pus în evidenţă existenţa mai multor tipuri de roci. Râşniţele sunt confecţionate din roci sedimentare de tipul conglomeratelor, gresiilor şi calcarelor grezoase, cuarţit, gnais, micaşist, şist verde şi roci magmatice. Frecătoarele si percutoarele au la bază roci sedimentare (microconglomerat, gresie, calcar, silicolit), cuarţite şi gnaise. Ascuţitoarele sunt confecţionate din gresii, iar herminetele şi topoarele din diatomit, silicolit, argilit şi roci vulcanice. A fost evidenţiată şi prezenţa unui obiect confecţionat din tuf vulcanic. Faptul că cele trei mari categorii genetice de roci (sedimentare, magmatice şi metamorfice) sunt prezente în materialul litic şi ca galeţi sugerează că materia primă utilizată în confecţionarea uneltelor putea proveni în mare parte din pietrişurile de terasă ale râurilor ce curgeau în regiunea sitului (Neajlov sau Argeş).
lulia Tomescu, MNIR, CNCP. Studiu antracologic. Rezultatele studiului antracologic au un caracter preliminar, iar informaţiile pe care le oferă sunt limitate. Raritatea materialului lemnos conservat în această aşezare eneolitică nu a permis aplicarea metodelor clasice de prelevare şi analiză în antracologie. Campania anului 1999 va contribui la îmbogăţirea materialului antracologie şi implicit la informaţiile ce se pot obţine prin studiul lui.
Geanina Haită, MNIR, CNCP Studiu tipologic şi tehnologic al materialului litic. Materialul litic descoperit în aşezarea Bucşani-Pod provine din campania arheologică 1998, fiind încadrat cultural în faza B1 a culturii Gumelniţa.
Inventarul litic cuprinde peste 1500 de piese din silex. Au fost identificate, alături de aşchii, nuclei şi lame brute, diferite tipuri de unelte - gratoare, gratoare-burin, burine, piese cu trunchere retuşată şi lame retuşate.
De asemenea, s-au urmărit aspectele tehnologice, evidenţiindu-se faptul că piesele sunt realizate prin percuţie dură; un număr mare dintre unelte prezintă retuşe de folosire.