Brăneşti | Judeţ: Ilfov | Punct: proprietate Checiu Aurel | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 101305.01 |
Județ:
Ilfov
Unitate administrativă:
Brăneşti
Localitate:
Brăneşti
Punct:
proprietate Checiu Aurel
Localizare:
| 101305.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Măgureanu | Andrei Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mănucu-Adameşteanu | Gheorghe | responsabil | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Bojică | Cătălin | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
Obiectivul cercetării l-a constituit eliberarea de sarcină arheologică pentru un teren, aparţinând lui Checiu Aurel şi pe care urmează a fi construită o locuinţă proprietate personală.
Zona cercetată se află în imediata vecinătate a malului lacului Pasărea, pe o terasă ce prezintă o uşoară pantă spre malul lacului. Dimensiunile celor 3 secţiuni trasate (SI-III), au fost impuse de destinaţia şi configuraţia terenului. Astfel, SI şi SII măsurau 2,50 x 20 m, iar SIII - 2 x 20 m.
Stratul vegetal până la cca. -0,25 m a fost înlăturat prin decapare mecanică.
Stratigrafia generalăeste următoarea:
- strat arabil, cu o grosime ce variază între 0,20-0,40 m;
- depunere de lut galben, compact, care apare imediat sub stratul arabil. Complexele identificate erau săpate în acest sol.
Adâncimea maximă de săpare atinsă a fost de -1 -1,20 m.
Pe suprafaţa cercetată au fost surprinse cinci complexe de locuire. Pe baza materialului arheologic s-a putut constata că locuirea poate fi datată în sec. X-XI (cultura Dridu). Un singur complex a avut materiale atribuite cel mai probabil epocii Latène.
Epoca fierului
Cpl. 1 reprezintă probabil o locuinţă, notată L1.
L1: complexul adâncit a fost surprins în SI şi C1, în apropierea lui L2 şi suprapus parţial de L.4. La -0,30 m s-a conturat o suprafaţă rectangulară, cu dimesiunile surprinse de 2,10 x 1,80 m, cu umplutura de culoare negricioasă, pigmentată puternic cu chirpic şi cărbune. Adâncimea maximă a complexului este de -0,76 m faţă de nivelul actual. Pe latura de NE complexul prezenta o „nişă” rectangulară, cu dimensiunile la surprindere de 0,80 x 0,40 m. În urma cercetării putem presupune că este vorba despre intrarea în locuinţă.
În partea de E a complexului a fost surprins un cuptor. În apropierea acestuia, pe podea, au apărut mai multe fragmente de chirpic ars la roşu.
La 1 m NV de cuptor se află o vatră albiată, de mici dimensiuni (0,20 x 0,25 m). Grosimea pământului ars măsura 3 cm.
În faţa cuptorului se afla un grup de fragmente ceramice ce proveneau de la mai multe vase de mari dimensiuni (vase de provizii) aparţinând celei de a doua epoci a fierului (Laténe). Unul dintre vase, de la care s-a păstrat doar partea inferioară, a fost lucrat cu mâna şi are pereţii groşi de 3 cm. Pasta are ca degresanţi nisip şi pietriş. Fundul prezintă o uşoară „talpă” rezultată în urma modelării. Un al doilea fragment provine de la un fund de oală, cu acelaşi tip de pastă, dar cu o „talpă” mult mai pronunţată. A mai fost documentat un fragment de mari dimensiuni provenit probabil de la o amforă. Este lucrat la roată, de o culoare roz-roşcat.
Sec. X-XI
Culturii Dridu îi pot fi atribuite trei complexe numerotate L2, L3, L4.
L2: construcţie surprinsă în SI şi CI, de formă rectangulară, cu dimensiunile surprinse de 1,80 x 1,20 m (latura dinspre NV nu a fost surprinsă), complexul a apărut ca o suprafaţă de pământ cenuşiu-verzui, slab pigmentat cu chirpic şi cărbune. Adâncimea maximă atinsă este de 0,74 m faţă de nivelul actual.
Pe latura de N a fost surprinsă o groapă de par (0,12 x 0,13 m), rotundă în plan şi ascuţită în secţiune.
Aproape în centrul complexului se află o zonă de podea arsă cu dimensiunile de 0,35 x 0,40 m. Pe laturile de S, V şi N se păstra, la interior, aprox. la nivelul podelei complexului, un prag-suport, realizat din lut.
În colţul de E a fost descoperită instalaţia de foc. Cuptorul avea o formă rectangulară, uşor rotunjită, cu dimensiunile la surprindere de 0,35 x 0,40 m, acestea crescând la nivelul podelei la 0,80 x 0,70 m. Vatra se afla la 0,40 m sub nivelul podelei. În umplutura superioară a cuptorului au apărut fragmente de la o tavă masivă realizată din lut şi pleavă, precum şi de la un ţest cu mâner. În partea inferioară, depuse pe vatră, au apărut bucăţi mari de zgură din fier. În faţa cuptorului, pe podea era o zonă de arsură ce conţinea şi resturi de zgură de fier. Cele menţionate mai sus, ne fac să credem că este vorba despre un cuptor metalurgic.
În zona cuptorului au fost descoperite şi fragmente ceramice de la vase-borcan, de tip Dridu. Pasta conţine nisip şi multe pietricele. Decorul este format din linii orizontale şi vălurite incizate pe suprafaţa vasului.
L3 - complexul a fost surprins imediat sub nivelul arabil, la -0,40 m. Se prezenta ca o suprafaţă de pământ negricios, cu o pigmentaţie de chirpic, de formă trapezoidală în grund. Dimensiunile maxime surprinse sunt de 2 (NV-SE) x 3,20 m (NE-SV).
Cuptorul plasat în partea de NV a locuinţei, are o formă circulară în plan, cu d maxim de 0,46 m. Ce s-a mai păstrat din partea superioară a cuptorului a fost surprinsă la -0,37 m faţă de nivelul actual. Umplutura este puternic pigmentată cu cărbune şi chirpic ars. Cupola, amenajată din lut, era distrusă din vechime. Înălţimea păstrată a pereţilor este de 0,25 m. Cuptorul a fost secţionat pe axul lung, N-S. În faţa gurii cuptorului se găsea o mică adâncitură lungă de 0,40 m, care conţinea un strat de cenuşă gros de 2-3 cm. Pe podea, în faţa cuptorului au apărut şi două fragmente dintr-un vas borcan.
La 0,80 m S de cuptor a apărut o suprafaţă plană de pământ ars cu dimensiunile reperate de 0,35 x 0,40 m. Posibil sa fie un rest de podea incendiată.
La aproape 2 m de cuptor, spre S, a apărut o groapă (G2). Aceasta, de formă circulară în plan, are diametrul de 0,80 x 0,70 m şi se adânceşte până la -1,30 m faţă de nivelul actual.
În umplutura sa au fost descoperite fragmente ceramice de vase-borcan, de tip Dridu. Au fost identificate resturile unei părţi superioare de vas lucrat la roată, cu buza evazată puternic, margine uşor rotunjită, gât arcuit, umăr destul de bine pronunţat. Pasta conţine nisip şi multe pietricele. Decorul este format din linii orizontale şi vălurite incizate începând de pe umărul vasului. Un al doilea vas, din care s-a păstrat partea inferioară, avea pe fund o marcă de olar în formă de cruce simplă. Un singur fragment de vas avea pe umăr un alt tip de decor incizat: linii orizontale tăiate de scurte linii oblice.
L4: construcţie care suprapune parţial complexul L1. Pentru complexul de formă rectangulară, au fost înregistrate dimensiunile de 1,20 x 1,70 m. Nu a fost surprinsă instalaţia de foc. Pe podea, aflată la -0,85 m faţă de nivelul actual, se găseau o concreţiune calcaroasă şi fragmente ceramice de vase borcan, de tip Dridu. E posibil ca acest complex, să nu fie unul de locuire, suprafaţa sa foarte mică (2,04 m2) indicând mai degrabă o anexă.
Alte complexe:
G1. Complexul L3 este deranjat în partea sa de E de groapa G1. Aceasta porneşte de sub nivelul arabil, de la -0,40 m. În umplutura sa, a apărut o lentilă de nisip lungă de 0,60 m şi groasă de 5 cm. Umplutura sa este din pământ negru, cu pigment de cărbune. Adâncimea maximă atinsă este de 1,40 m. A fost documentat un singur fragment ceramic, caracteristic culturii Dridu.
V1. Astfel a fost notată o vatră simplă, uşor albiată, fără o amenajare specială, cu diametrul de 40 cm, care a fost descoperită fără o relaţie directă cu alte complexe arheologice. Lângă vatră au fost găsite două fragmente ceramice de la vase-borcan, care asigură încadrarea cronologică.