Brăneşti | Judeţ: Gorj | Punct: Biserica „Sfântul Nicolae” şi „Sfinţii Voievozi” | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică;
Cod RAN:
| 79246.01 |
Județ:
Gorj
Unitate administrativă:
Brăneşt
Localitate:
Brăneşti
Punct:
Biserica „Sfântul Nicolae” şi „Sfinţii Voievozi”
Localizare:
| 79246.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Calotoiu | Gheorghe | responsabil | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
| Hortopan | Dumitru | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
Raport:
Biserica monument istoric „Sfîntul Nicolae” şi „Sfinţii Voievozi” se află amplasată pe DN 67 Tîrgu-Jiu - Filiaşi în satul Brăneşti, comuna Brăneşti, jud. Gorj.
Pe actualul amplasament al bisericii „Sfântul Nicolae” şi „Sfinţii Voievozi”, documentele amintesc că a existat un alt lăcaş din lemn construit la 1794, aşa cum atestă şi inscripţia de pe piciorul Sfintei mese care s-a păstrat şi unde se regăseşte următorul text: „Acest sfânt lăcaş a fost construit în locul altuia ruinat.”
Biserica de lemn a fost dezafectată în anul 1854, locul ei fiind luat de actualul edificiu din zid, a cărei construcţie a început în acelaşi an şi s-a terminat la 28 decembrie 1859, după cum arată pisania: „Care s-a sfinţit cu Arhipăstoreasca binecuvântare întru fericire amintitului Episcop al Eparhiei Râmnicului-Noul – Severin, Calinic, de Prea Cucernicul Protopop al vechii plase a Jiului, Ioan Petrescu, fost mai târziu profesor şi director al Seminarului Râmnicu Vâlcea.”
Ctitor este amintit Preotul Constantin Cocoroveanu din Ioneşti, cu toată cheltuiala lui, ajutat fiind de locuitorii din Brăneşti şi Ioneşti.
Biserica de zid a fost înzestrară de fondator cu trei clopote şi o toacă de fier. Pe clopotul cel mare se află următoarea inscripţie: „acest clopot s-a dăruit de Preotul Constantin Cocoroveanu la biserica satului Brăneşti cu hramul Sfântul Nicolae şi Sfinţii Voievozi. Pesta 1858”, iar pe cel mijlociu era alta: „Acest clopot s-a făcut cu cheltuiala preotului Constantin Cocoroveanu şi Ilie M. Nicolau şi s-a dăruit bisericii din Brăneşti în anul 1864. Pesta”
Lucrările de consolidare şi restaurare a bisericii „Sfântul Nicolae” şi „Sfinţii Voievozi”, din satul Brăneşti au impus în anul 2007 efectuarea de săpături arheologice preventive în vederea eliberării monumentului istoric de sarcina arheologică.
Cercetările arheologice s-au făcut în interiorul bisericii, cât şi în exteriorul ei, în jurul fundaţiei cât şi sub aceasta, deoarece au fost efectuate lucrări de consolidare a monumentului istoric, prin subzidire cu beton şi fier.
Cercetările arheologice preventive au fost impuse şi de constructor în exteriorul bisericii prin efectuarea de casete cu dimensiunile de: 2,50 x 1,30 m, ad.: -1,50 m, în jurul lăcaşului.
Temelia bisericii avea în partea de E o adâncime de 0,40-0,50 m şi se termina în partea de V cu o înălţime de 1,20-1,30 m. Sub această atât pe latura de S cât şi de N s-au efectuat subzidiri cu beton şi fier. Pe latura de N s-a deschis o casetă CI la capătul de E cu dimensiunile de 2,50 x 1,30 x 1,50 m. La adâncimea de -0,90 m au fost descoperite oase de la un defunct (craniu fragmentar, coaste şi fragmente de la membrele inferioare şi superioare). În caseta CII cu dimensiunile de 4,50 x 1,30 x 1,60 m situată în aproprierea primei casete, la -0,70 m adâncime a fost descoperit un alt inhumat (craniu, coaste, membre inferioare). Poziţia craniului era orientată spre E. În aproprierea oaselor s-au găsit fragmente de lemn de la sicriul inhumatului.
De-a lungul temeliei pe latura de S au fost practicate alte casete, în unele din ele găsindu-se material arheologic constând din oase umane, bucăţi de cărămidă din perioada respectiva şi puţine fragmente de vase utilizate la practicile rituale. Astfel, în caseta CIII (1,50 x 1,30 m; ad. = 1,40 m) în zona de V a temeliei la -0,80 m au fost descoperite oseminte de la membrele inferioare şi superioare ale unui inhumat. În caseta CIV, care măsoară aceleaşi dimensiuni ca cea precedentă, au fost descoperite alte oseminte umane (craniu, fragmente de la membrele superioare şi inferioare) la o adâncime de -0,90 m.
În casetele CV şi CVI cu aceleaşi dimensiuni (1,50 x 1,30 m; ad. = 1,40 m) nu au fost sesizate materiale arheologice. În caseta CVII, care măsoară 2,50 x 1,30 x 1,80 m situată de asemenea în partea de S a temeliei au fost descoperite la -1,30 m adâncime fragmente de lemn de la un sicriu şi oseminte umane (fragmente de craniu, coaste, membre superioare şi inferioare).
În zona exterioară a altarului de-a lungul temeliei au fost executate două casete CVIII şi CIX având dimensiunile de 2 x 1,50 x 1,50 m respectiv 2,50 x 1,50 x 1,80 m. În caseta CVIII care a fost realizată la vârful arcului descris de absida altarului, la -0,90 m au fost recuperate oase de la craniu, fragmente din coloana vertebrală şi de la membrele inferioare. La S de această casetă s-a trasat caseta CIX unde au fost descoperite la -1,10 m adâncime fragmente de la un craniu şi fragmente de la membrele superioare ale unui defunct. Lângă şi sub fundaţia de S a bisericii în zona exterioară a pronaosului s-a efectuat caseta CX cu dimensiunile de 2,50 x 1,50 x 1,50 m, iar la -1,20 m adâncime au fost descoperite fragmente de cărămidă din perioada respectivă.
În interiorul monumentului au fost practicate patru secţiuni situate pe lăţimea bisericii care au afectat temeliile interioare nedescoperindu-se materiale arheologice
Totodată, în interiorul bisericii s-a săpat pe toată suprafaţa până la -0,30 m pentru a se pune pietriş nereperându-se cu această ocazie vreun material arheologic.
Realităţile arheologice întâlnite cu prilejul lucrărilor de consolidare a bisericii din satul Brăneşti conduc la concluzia că aceasta suprapune un cimitir pe latura de S în zonele exterioare pronaosului şi naosului, precum şi în afara altarului descoperindu-se oase umane întregi sau fragmentare, cărămizi de epocă şi resturi ceramice de la vase utilizate în practicile rituale.
Inventarul arheologic descoperit la biserica „Sfântul Nicolae” şi „Sfinţii Voievozi” se încadrează cronologic la începutul sec. al XIX-lea şi a doua parte a aceluiaşi veac.