.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Brăila | Punct: vatra medievală a oraşului | Anul: 2010

Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 42691.04 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
mun. Brăila
Localitate:
Brăila
Punct:
vatra medievală a oraşului
Localizare:
| 42691.04 |
Lista Ilustrațiilor - 1
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cândea Ionel responsabil Muzeul Brăilei
Croitoru Costin participant Muzeul Brăilei
Raport:
Ansamblul arheologic Cetatea Brăilei a fost cercetat în punctele str. Cetăţii nr. 70, nr. 53, str. C. A. Rosetti nr. 17, str. Zidari nr. 34 şi faleza Dunării (Grădina Publică). Cercetarea a relevat prezenţa unei necropole creştine (necropola nr. 1) din sec. XIII – XIV, precum şi a altor vestigii aparţinând oraşului medieval şi modern. Ansamblul arheologic „Cartier Biserica Veche” a fost cercetat în mai multe puncte: Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, Piaţa Traian, Piaţa Poligon nr. 2, Calea Călăraşilor nr. 19, str. Veche nr. 4B, str. Şcolilor nr. 4, str. Logofăt Tăutu, descoperindu-se trei necropole creştine – necropola nr. 2 (sec. XV), necropolele nr. 3 şi 4 (sec. XVI - XVIII), morminte izolate, precum şi numeroase complexe de locuire. Strada Mihai Eminescu, Nr. 51 Datorită formei terenului, a vecinătăţii unor imobile pe trei laturi ale proprietăţii s-a hotărât deschiderea unei singure suprafeţe de 15 x 8 m., orientată N - S (lungimile), caroiată începând cu nr. 1 din colţul nord-vestic. La adâncimea de aproximativ –0,18 m am identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Pentru siguranţă am continuat adâncirea în acesta până la – 0,20/0,22 m. Suprafaţa este puternic afectată de acţiunile edilitare ale sec. XX, astfel, au fost identificate câteva materiale arheologice rulate, altele într-o groapă menajeră. Pe latura de N, la aproximativ 0,80 m de profil au fost surprinse fundaţia şi elemente din peretele unei construcţii din cărămidă; iar în zona c. 5, 9 a fost identificată, de la adâncimea de 1,50 m o mare groapă menajeră, de formă aproximativ ovală, cu diametrul de cca. 4 m. În ultimul complex amintit, precum şi în celelalte carouri am identificat material arheologic din care menţionăm: ceramică fragmentară provenind de la recipiente de tip „borcan”, urcioare, ceramică smălţuită, lulele, fragmente de cahle, monede, inel, pandantiv şi fragment de brăţară din sticlă, oase de mamifer (bovideu, ovicaprine), peşte, cochilii de scoici marine. Str. Gh. Marinescu, Nr. 26-26A S-a săpat o secţiune cu suprafaţa de 20 m2 (5 x 4 m.), orientată N - S (lungimile), pe latura estică a proprietăţii (spre faleza Dunării). La adâncimea de aproximativ –0,30 m am identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Pentru siguranţă am continuat adâncirea în acesta până la –0,32 m. Suprafaţa este puternic afectată de acţiunile edilitare ale sec. al XX-lea. Nu au fost identificate nici un fel de complexe arheologice, doar materiale rulate, în special ceramică fragmentară şi piese de podoabă caracteristice sec. al XVIII-lea. În cuprinsul secţiunii am identificat material arheologic, din care menţionăm: ceramică smălţuită, monede, cruciuliţe, accesorii vestimentare, pipe, cahle fragmentare, oase de mamifer (bovideu, ovicaprine), peşte, cochilii de scoici marine. Strada A. Rosetti, nr. 2 – Lot ½ S-au săpat două secţiuni în suprafaţă totală de 60 mp. Prima (S1 = 10 x 3 m.) dispusă aproximativ în zona mediană a proprietăţii, orientată N - S. Cea de-a doua (S2 = 10 x 3 m.), este dispusă perpendicular pe S1. La adâncimea de aproximativ –0,10 m am identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Pentru siguranţă am continuat adâncirea în acesta până la –0,12 m. Deşi suprafaţa este afectată de acţiunile edilitare ale sec. XX, au fost identificate mai multe complexe. Pe latura de E a S1, chiar în profil a fost surprins peretele unei construcţii rotunde, din cărămidă; aceasta, dezvelită integral, s-a dovedit a fi o fântână arteziană dezafectată; în capătul vestic al S2 a fost surprinsă ţeava sa de evacuare, iar în capătul sudic al S1 căminul de apă, rectangular, din cărămidă. Următorul nivel arheologic este reprezentat de aproximativ 13 morminte de inhumaţie, multe deranjate şi împrăştiate de acţiunile edilitare din sec. al XIX-lea. În toate cazurile, în care s-a putut determina, poziţia acestora era E - V, mâinile poziţionate pe bazin, iar într-un singur caz (M1) pe piept, spre gât. Ultimul nivel identificat, surprins la baza pământului galben este reprezentat de şapte gropi menajere. Inventarul arheologic identificat este reprezentat majoritar din material ceramic. Au fost descoperite numeroase fragmente ceramice de la recipiente de tip „borcan” cu fundul perforat, dar şi fragmente ceramice smălţuite, unele cu decor sgraffitat, mai multe lulele, recipiente de sticlă, două cahle fragmentare, monede, inel etc. databile în sec. al XVIII-lea. Strada Mărăşeşti, nr. 37 bis S-a săpat o secţiune cu suprafaţa de 20 m2 (5 x 4 m.), orientată N - S (lungimile), pe latura estică a proprietăţii (spre faleza Dunării). La adâncimea de aproximativ – 0,30 m am identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Pentru siguranţă am continuat adâncirea în acesta până la –0,32 m. Suprafaţa este puternic afectată de acţiunile edilitare ale sec. al XX-lea. Nu au fost identificate nici un fel de complexe arheologice, doar materiale rulate, în special ceramică fragmentară şi piese de podoabă caracteristice sec. al XVIII-lea. În cuprinsul secţiunii am identificat material arheologic din care menţionăm: ceramică smălţuită, monede, cruciuliţe, accesorii vestimentare, pipe, cahle fragmentare, oase de mamifer (bovideu, ovicaprine), peşte, cochilii de scoici marine. Au fost identificate vestigii arheologice (artefacte sau complexe arheologice) şi urme ale activităţilor umane a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX. Se remarcă în special vestigiile din punctul 33 ce jalonează prezenţa unei noi necropole în zonă. Materialele arheologice descoperite se datează în perioada 2/2 sec. XIV – 1/2 sec. XVIII şi sunt de tipul: ceramică sgraffitată de tradiţie bizantină, ceramică smălţuită, sticlărie, porţelan otoman; piese metalice (unelte), monede, bijuterii, oase de mamifer (bovideu, ovicaprine) şi peşte. Am folosit pe lângă săpătura manuală şi tehnicile moderne ale cercetărilor de tip survey.