Brăila | Punct: vatra medievală a oraşului | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 42691.04 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
mun. Brăila
Localitate:
Brăila
Punct:
vatra medievală a oraşului
Localizare:
| 42691.04 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cândea | Ionel | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Croitoru | Costin | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Ansamblul arheologic Cetatea Brăilei a fost cercetat în punctele str. Cetăţii nr. 70, nr. 53, str. C.A. Rosetti nr. 17, str. Zidari nr. 34 şi faleza Dunării (Grădina Publică). Cercetarea a relevat prezenţa unei necropole creştine (necropola nr. 1) din sec. XIII-XIV, precum şi a altor vestigii aparţinând oraşului medieval şi modern.
Ansamblul arheologic „Cartier Biserica Veche” a fost cercetat în mai multe puncte: Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, Piaţa Traian, Piaţa Poligon nr. 2, Calea Călăraşilor nr. 19, str. Veche nr. 4B, str. Şcolilor nr. 4, str. Logofăt Tăutu, descoperindu-se trei necropole creştine - necropola nr. 2 (sec. al XV-lea), necropolele nr. 3 şi 4 (sec. XVI- XVIII), morminte izolate, precum şi numeroase complexe de locuire.
Str. Justiţiei, nr. 21-23
S-a săpat o secţiune cu suprafaţa totală de 46,75 m2, împărţită în 8 carouri, numerotate începând de la 1 din colţul nordic al secţiunii.
La adâncimea de -0,85 -1 m am identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Acesta este tăiat de şapte gropi menajere şi urme de fundaţii de la locuinţa din a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX.
Urmele unui beci, care apoi a fost umplut cu resturi menajere contemporane le-am identificat în S1, c.1. Am identificat gropi menajere de mari dimensiuni, cu diametrul cuprins între 2-3 m şi adâncimea între 2,50-3 m, dintre care se remarcă Gr. 1, 5, 7.
Gr.1 identificată la -0,90 m, la baza stratului de sediment brun-gălbui. Are formă cilindrică cu diametrul neuniform de cca. 2,25-2,50 m; adâncimea maximă este de 3 m. Umplutura este formată din sediment negru-cenuşiu amestecat cu resturi menajere; putem distinge două etape de umplere (amenajare de sediment loessoid) datorită existenţei a două straturi de nivelare surprinse în profil.
Gr.5 identificată la -1,05 m, de formă cilindrică cu diametrul de 2,75 m; adâncimea maximă este de 2,65 m.
Gr.7 identificată la -0,90/0,95 m datorită umpluturii formate din resturi de cărămidă şi pământ ars. Este de formă globulară, cu diametrul gurii de aprox. 2,50 m şi adâcimea maximă de 1,80 m. Groapa era acoperită cu un strat de pământ ars şi cărămidă spartă, care avea rolul unui „capac”. În această groapă a apărut foarte mult material metalic, în special unelte.
Str. Malului, nr. 24
S-a săpat o secţiune (6 x 3 m) cu suprafaţa totală de 18 m2, împărţită în 3 carouri, numerotate începând cu 1 din colţul nord-estic al secţiunii. La adâncimea de -1,50/1,60 m am identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Acesta este tăiat de patru gropi menajere, o anexă gospodărească dezafectată, urme de fundaţie de la locuinţa din a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX, urmele a două beciuri (B1 betonat, având o adâncime de 2 m şi B2 prăbuşit, având o adâncime de cca. 5 m), diverse conducte de apă şi canalizare, căminul de canalizare etc.
Urmele a două beciuri, care apoi au fost umplute cu resturi menajere contemporane şi o anexă gospodărească dezafectată, vizibile în latura de SV a imobilului, au fost puse în evidenţă şi prin studiul geo-tehnic.
Căminul de apă şi reţelele purtătoare de apă şi canalizare, vizibile în latura de NE a imobilului, acestea din urmă surprinse şi în S1, c.1, au fost puse în evidenţă şi prin studiul geo-tehnic.
Au fost identificate gropi menajere de dimensiuni relativ mari, cu diametrul cuprins între 1 - aprox. 2 m, adâncimea variind între 2,40-3,50 m, notate Gr. 1, 2, 3, 4.
Gr.1. identificată în c.1, la -0,20/0,30 m, la baza stratului de sediment brun-gălbui. Are formă cilindrică cu diametrul neuniform de cca. 1-1,10 m. Adâncimea maximă este de 2,40 m. Umplutura este formată din sediment negru-cenuşiu amestecat cu resturi menajere, în special material osteologic provenind de la animale de talie mare.
Gr.2 identificată în c.1, la -0,40 m, de formă cilindrică cu diametrul de aprox. 2 m; adâncimea maximă este de 3,10 m. În umplutura gropii a apărut în special ceramică smălţuită.
Gr.3 identificată în c.3, la -0,25/0,30 m de formă regulată cu L=3 m, l=0,40 m; adâncimea maximă este de 3,45 m. În această groapă a apărut foarte mult moloz de la dezafectările moderne. Materialul arheologic este sporadic. O interpretăm drept groapă modernă.
Gr.4 identificată în c.3, la -0,20/0,30 m, de formă cilindrică cu diametrul de cca. 1 m. Adâncimea maximă este de 3,50 m.
Str. Vapoarelor, nr. 3
S-a săpat o secţiune cu suprafaţa totală de 28 m2, orientată NV-SE, împărţită în 7 carouri, numerotate începând de la 1 din colţul de NV al secţiunii.
La adâncimea de -2 m am identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Acesta este tăiat o groapă menajeră de mari dimensiuni şi urme de fundaţii de la locuinţa din a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX.
Urmele unui beci zidit, care se prelungeşte pe mai bine de jumătate din lungimea secţiunii, au fost identificate în S1, c.1-4.
O groapă menajeră de mari dimensiuni, de formă ovală, cu diametrul cuprins între 5,50 - 6 m şi adâncimea maximă de aprox. 0,40 m, notată Gr. nr. 1, a fost identificată la -1,70/1,80 m în c. 1-4. Umplutura este formată din sediment negru-cenuşiu amestecat cu resturi menajere; putem distinge mai multe etape de umplere (amenajare de sediment loessoid) datorită existenţei unor straturi de nivelare surprinse în profil. În această groapă a apărut foarte mult material ceramic şi osteologic.
Au fost identificate vestigii arheologice (artefacte sau complexe arheologice) şi urme ale activităţilor umane a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX. Se remarcă trei mari gropi menajere şi urmele unui beci. Materialele arheologice descoperite se datează în perioada celei de-a doua jumătăţi a sec. XIV - prima jumătate a sec. XVIII şi sunt de tipul: ceramică sgrafitată de tradiţie bizantină, ceramică smălţuită, sticlărie, porţelan otoman; piese metalice (unelte), monede, bijuterii, oase de mamifer (bovideu, ovicaprine) şi peşte.
Am folosit pe lângă săpătura manuală şi tehnicile moderne ale cercetărilor de tip survey.