Brăila | Punct: Oraşul Vechi | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Descoperire funerară;
Cod RAN:
| 42691.04 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Brăila
Localitate:
Brăila
Punct:
Oraşul Vechi
Localizare:
| 42691.04 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cândea | Ionel | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Croitoru | Costin | responsabil sector | Muzeul Brăilei |
Raport:
Nr. autorizaţii: 188/2013 (str. N. Grigorescu, nr. 12); 198/2013 (str. Mărăşti, nr. 29); 80/2013 (str. Orientului, Nr. 26); 140/2013 (str. Orientului, Nr. 33).
Cercetarea preventivă a perimetrelor situate în Municipiul Brăila, Str. N. Grigorescu, nr. 12; Str. Mărăşti, nr. 29, Str. Orientului, nr. 26 şi nr. 33 a fost determinată de solicitarea unor autorizaţii pentru construcţii de locuinţe. Scopul cercetării suprafeţei pentru care s-a cerut autorizaţia de construcţie a fost determinarea existenţei unor eventuale vestigii arheologice şi descărcarea terenului de sarcină arheologică. Intervenţiile s-au făcut în urma eliberării autorizaţiilor de cercetare arheologică preventivă, de către Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia Generală Patrimoniu Cultural Naţional.
Cercetarea arheologică preventivă s-a impus datorită amplasării perimetrelor menţionate în situl arheologic „Cetatea Medievală a Brăilei”, unde investigaţiile anterioare au pus în evidenţă vestigii datate în secolele XIV – XVIII.
Prezentăm succint, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai importante rezultate ale acestor intervenţii. Ca o notă generală amintim şi aici constatarea unanimă pentru toate suprafeţele cercetate, anume afectarea puternică a terenului în urma acţiunilor edilitare moderne. Foarte „frământat”, terenul din centrul vechi al oraşului nu oferă decât în chip cu totul special posibilitatea unor observaţii stratigrafice clare dar, aşa cum se va vedea mai jos oferă în continuare surprize în privinţa cantităţi şi calităţii materialului arheologic. Din aceste considerente, precum şi pentru că suprafaţa este neregulată, în toate situaţiile aflată în imediata apropiere a unor imobile, tehnica de cercetare folosită a fost sondajul stratigrafic realizat manual.
1. Str. N. Grigorescu, nr. 12. Datorită formei terenului, a vecinătăţii unor imobile pe trei dintre laturile proprietăţii, precum şi din necesitatea de a asigura o cale de acces, s-a hotărât deschiderea unei singure suprafeţe de 2 x 8 m., dispusă aproximativ nord- sud, chiar pe locul ce va fi afectat de viitorul imobil. Suprafaţa a fost caroiată (2 x 2 metri) începând cu nr. 1 din capătul sudic. La adâncimea de aproximativ – 1.60 / 1.70 m. s-a identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Suprafaţa este puternic afectată de acţiunile edilitare ale secolului al XX-lea, în special stâlpul unei anexe din prima jumătate a secolului trecut, care merge până la adâncimea de aproximativ 2,70 m. Groapa acestuia a fost umplută cu moloz. A fost identificat un singur complex – o groapă menajeră, care merge până la adâncimea de aproximativ 3 m. Inventarul arheologic identificat este reprezentat majoritar din material ceramic. Au fost descoperite numeroase fragmente ceramice de la recipiente de tip „borcan”, dar şi fragmente ceramice smălţuite, urcioare fragmentare, material vitric, resturi osteologice îndeosebi de la cornute mari, etc. materiale databile, grosso modo, în secolele XVIII-XIX..
2. Str. Mărăşti, nr. 29. Din aceleaşi raţiuni prezentate în cazul punctului precedent am deschis o singură suprafaţă de 5 x 5 m., dispusă în zona mediană a proprietăţii, chiar pe locul ce va fi afectat de viitorul imobil. Suprafaţa a fost caroiată (2,5 x 2,5 metri) începând cu nr. 1 din capătul sud-esticic, în sensul acelor de ceasornic. La adâncimea de aproximativ – 1,40/1,50 m. s-a identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Au fost identificate trei complexe – gropi menajere.
Notăm şi prezenţa în secţiunea cercetată a unui bogat material arheologic, rulat, preponderent ceramic, amestecat, medieval târziu şi modern. Materialul arheologic descoperit este de tipul: ceramică fragmentară nesmălţuită şi smălţuită; material vitric; cahle fragmentare; fusaiolă; tripod; piese metalice fragmentare; oase de mamifer (bovideu, ovicaprine), peşte, cochilii de scoici marine.
3. Str. Orientului, nr. 26. În acest caz s-a hotărât deschiderea unei singure suprafeţe de 16 x 2 m., dispusă nord-sud, în zona mediană a proprietăţii, chiar pe locul ce va fi afectat de viitorul imobil. Suprafaţa a fost caroiată (2 x 2 metri) începând cu nr. 1 din capătul sudic. La adâncimea de aproximativ – 1,80 m. s-a identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Suprafaţa este puternic afectată de acţiunile edilitare ale secolului al XX-lea, în special zidurile unei anexe (hazna?) din prima jumătate a secolului trecut, care merge până la adâncimea de aproximativ
2 m. Interiorul acesteia a fost umplut cu moloz. Au fost identificate mai multe complexe: patru morminte de înhumaţie şi două gropi menajere. Inventarul arheologic identificat este reprezentat majoritar din material ceramic. Au fost descoperite numeroase fragmente ceramice de la recipiente de tip „borcan”, dar şi fragmente ceramice smălţuite, fragmente de cahle, urcioare fragmentare, mult material vitric, în special recipiente din sticlă de diverse dimensiuni şi forme, o monedă, resturi osteologice îndeosebi de la cornute mari, etc. materiale databile, grosso modo, în secolele XVIII-XIX. Inventarul funerar al mormintelor de înhumaţie, creştine, era format din podoabe, accesorii vestimentare şi monede.
4. Str. Orientului, Nr. 33. În acest caz s-a hotărât deschiderea unei singure suprafeţe de 10 x 2 m., dispusă aproximativ nord-sud, în zona mediană a proprietăţii, chiar pe locul ce va fi afectat de viitorul imobil. Suprafaţa a fost caroiată (2 x 2 metri) începând cu nr. 1 din capătul sudic. La adâncimea de aproximativ – 1,40 m. s-a identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Suprafaţa este puternic afectată de acţiunile edilitare ale secolului al XX-lea, în special zidurile unei anexe din prima jumătate a secolului trecut, care merge până la adâncimea de aproximativ 1,40 m. Interiorul acesteia a fost umplut cu moloz. A fost identificat un singur complex – un cuptor de ars ceramica, pentru cercetarea integrală a acestuia a fost efectuată o casetă laterală în profilul estic.
Notăm şi prezenţa în secţiunea cercetată a unui bogat material arheologic, rulat, preponderent ceramic, amestecat, medieval târziu şi modern. Au fost descoperiţi foarte mulţi tripozi (peste 50 întregi), numeroase fragmente ceramice de la recipiente de tip „borcan”, dar şi fragmente ceramice smălţuite, urcioare fragmentare, vitric, în special recipiente din sticlă de diverse dimensiuni şi forme, resturi osteologice îndeosebi de la cornute mari, etc. materiale databile, grosso modo, în secolele XVII-XVIII..
Bibliografie: