Brăila | Punct: Cartier Biserica Veche | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cândea | Ionel | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Stoica | Gabriel | participant | Muzeul Brăilei |
| Tanasache | Roberto | participant | Muzeul Brăilei |
| Apetrei | Cristian | participant | Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
Raport:
"Zona fostei mitropolii a Proilaviei" din cadrul vetrei medievale a oraşului Brăila este amplasată în partea de centru şi S a acesteia, fiind bine delimitată de actualul bulevard Al. I. Cuza, adică ultimul zid de apărare al cetăţii Brăilei de până la 1829.
Cercetări s-au desfăşurat din 1998, sistematic, în punctele Piaţa Traian, str. Gheorghe Marinescu nr. 15, str. Logofăt Tăutu nr. 3. Sondaje prilejuite de obligaţia descărcării terenului de sarcină arheologică s-au efectuat şi în alte puncte: (exemplu str. Frumoasă nr. 4). Evident, întregul sit se află sub oraşul modern şi contemporan cu o mulţime de intervenţii asupra zonei respective, din fericire nu în profunzime.
Importanţa zonei, în cadrul vetrei medievale a oraşului Brăila (atestat documentar în 1368), este dată de faptul că ea a devenit cartierul creştin al oraşului Brăila, ocupat de turci la 1538 şi care se aşează în zona cea mai înaltă, stăpânită până atunci de români.
Obiectivele cercetării vizează mai buna cunoaştere a genezei şi evoluţiei aşezării medievale de caracter citadin de la Brăila. Rezultatele de până în prezent au permis conturarea cu destulă aproximaţie a vetrei medievale a aşezării din sec. XIV-XV, precum şi tendinţele de evoluţie ale acesteia în sec. XVI-XVIII. Descoperirile realizate în punctele amintite, chiar şi înainte de 1998, constau în principal în identificarea a cel puţin trei necropole creştine ce au funcţionat în acest perimetru, dintre care două destul de târzii - sec. XVIII-XIX.
În vara anului 2001 cercetările arheologice în vatra medievală a oraşului Brăila au continuat în str. Logofăt Tăutu nr. 2, precum şi în punctul de la nr. 5-7 adică în imediata apropiere a punctului de la nr. 3 investigat în cursul anului trecut, precum şi în str. Malului nr. 29.
În ciuda faptului că numerele 2 precum şi 5-7 sunt, matematic vorbind, foarte aproape de nr. 3, pe teren, datorită traiectului străzii Logofăt Tăutu, distanţa între cele trei puncte nr. 2, nr. 3 şi nr. 5-7 este destul de mare (peste 25 m între ele)1.
Str. Logofăt Tăutu nr. 2
Astfel, S. 4 (4 x 4 m) a fost trasată şi executată în partea extrem nord-vestică a curţii de la nr. 2, fără a putea identifica urme de morminte mai vechi sau mai recente.
Au fost descoperite în schimb două gropi menajere care au conţinut material divers dar târziu. O menţiune specială se cuvine să facem în privinţa monedelor, e drept, unele perforate, descoperite în această suprafaţă. Groapa nr. 2 a conţinut două piese în vreme ce în restul suprafeţei au mai fost scoase la iveală încă nouă monede.
În rest inventarul celor două gropi este alcătuit din nasturi (de os), fragmente de sticlă, de tablă de cupru, urechiuşe de la bumbi metalici, o mărgică, un inel din fier (probabil o piesă de harnaşament), o cataramă din bronz, un amnar, un glonte (!), precum şi câteva fragmente ceramice atipice.
Tot în S. 4, în Gr. I au mai fost găsite scheletele a două animale domestice,aflate la adâncimea de -2 m şi respectiv de -3,28 m, după cum în Gr. II a fost găsit la -2,47 m un al treilea schelet de animal de casă (câine).
În sfârşit în S. 4, caroul 3, a mai fost surprinsă o porţiune dintr-o fundaţie a unei construcţii moderne, din cărămidă şi mortar, de la sfârşitul sec. XIX.
Remarcăm numărul mare de monede descoperite în această suprafaţă, ţinând cont de frecvenţa înregistrată până în prezent din acest punct de vedere în cursul cercetărilor din celelalte puncte, cu excepţia suprafeţelor din cadrul necropolei nr. 4.
Str. Malului nr. 29
Cercetarea necropolei a continuat în str. Malului la nr. 29, pe un loc viran ca urmare a demolării unei clădiri modeste în cursul anului 2000. Acest amplasament, aflat în imediata apropiere a locului pe care s-a aflat chiar edificiul mitropoliei, - după părerea noastră cca. 20-25 m -, ne oferea posibilitatea de a verifica dacă necropola s-a întins cu adevărat până la Biserica Veche - biserica mitropolitană cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril - dar mai ales vârsta acestui eventual cimitir.
Au fost cercetate două suprafeţe (S. 1 şi S. 2) urmând ca întreaga suprafaţă de aici să fie epuizată, din acest punct de vedere, în campania viitoare când, probabil, vom ataca şi suprafaţa din str. Malului nr. 32, şi ea lipsită de orice construcţii sau edificii. În plus, acest din urmă punct, ceva mai mare, mai întins ca suprafaţă, are şi avantajul de a "ieşi" în actualul bulevard Al. I. Cuza în locul pe care vechile planuri ale oraşului (1789 şi 1830) ne arată prezenţa unuia dintre bastioanele ultimului zid de apărare a cetăţii.
Aflată la limita terasei Dunării, prima suprafaţă, din str. Malului nr. 29, n-a fost scutită de intervenţii contemporane dintre cele mai dure.
Mai întâi în 1958-1959 a fost amenajată această Faleză în sensul că i-a fost aplicată o anumită înclinaţie pe tot traseul ei, ceea ce fără îndoială a eliminat o parte din mormintele de pe muchea terasei. Dovezi că s-a procedat astfel sunt cele câteva piese ajunse la Muzeul Brăilei în aceşti ani, purtând menţiunea "scoase de pe Faleza Dunării 1958-1959". Este vorba în special de ceramică şi fragmente ceramice, obiecte mici din metal - cuie, scoabe - eventual de la coşciuge, etc.
Apoi, ceva mai târziu, dacă nu tot atunci, în lungul Falezei a fost montată o conductă şi tot atunci sau poate în anii '40-'50 a fost construită la nr. 29 şi o locuinţă de dimensiuni modeste. Toate acestea au afectat destul de serios nivelul cel mai de sus al înmormântărilor din perimetrul de pe str. Malului nr. 29. Şi totuşi, în S. 1 cu dimensiunile de 4 x 5 m au fost descoperite un număr de 10 morminte.
În cursul investigaţiilor noastre, în cele două suprafeţe au fost descoperite şi alte piese. Astfel, în S. 1, la -0,75 m, un element decorativ din bronz de la o cruce sau un coşciug, apoi în S. 1 caroul 3, la -1,8 m, un nasture din bronz care împreună cu un nasture bumb din bronz de dimensiuni mici din S. 2, caroul 1, -1,05 m ţin de necropolă şi de materialele descoperite în ea în mod caracteristic.
Str. Logofăt Tăutu nr. 5-7
Un al treilea punct cercetat în cursul campaniei din anul 2001 îl constituie suprafaţa de 3 x 3 m investigată în curtea de la nr. 5-7, acolo unde trebuia să înceapă construcţia unei locuinţe proprietate privată. Cercetarea s-a dovedit extrem de utilă, ea punând în evidenţă prezenţa necropolei între punctele str. Logofăt Tăutu nr. 2 şi 3 şi str. Malului nr. 29.
Astfel, în S. 1, caroul 3, la -2,27 m a fost descoperit un nou mormânt M1, orientat V-E, în perfectă ordine anatomică şi cu mâinile pe torace. Lungimea scheletului = 1,8 m. Inventar: inel din bronz cu tija răsucită (d = 2,2 cm), iar în loc de piatră o protuberanţă metalică de 0,5 cm diametru, lipită.
Alături, în carourile 3-4, de la -0,8 m, o groapă menajeră alcătuia cel de-al doilea complex al suprafeţei cercetate în str. Logofăt Tăutu nr. 5-7. Aici au fost descoperite câteva piese interesante până la -2,9 m astfel: la -0,2 m o monedă de un creiţar (1816) apoi la -2,05 m un denar unguresc din sec. al XV-lea, perforat şi distrus în bună parte; la -2,15 m, o monedă fragmentară din argint, austriacă, având milesim-ul 1580; la -2,8 m două bucăţi mici din bronz, iar la -2,9 m un cârlig pentru pescuit, lung de 7 cm, precum şi o copcă din metal comun şi alte două bucăţi din bronz.
În concluzie, cercetările arheologice din campania anului 2001, în cele trei puncte amintite, au dus la descoperirea a încă 18 morminte (17 în str. Malului nr. 29 şi unul în str. Logofăt Tăutu nr. 5-7), ridicând astfel numărul total al mormintelor din necropola nr. 4 (cea a Mitropoliei Proilaviei) la 110.
A fost stabilită oarecum limita nord-vestică a acesteia şi ne-am apropiat de zona celor mai vechi înhumări, fapt sugerat de vechimea unor piese de inventar, dar mai ales a monedelor.
Evident analiza antropologică a întregului material se impune, cu atât mai mult cu cât pentru necropola nr. 2 de la biserica Sf. Mihail a fost realizată şi a oferit rezultate interesante.
Pentru viitor Muzeul Brăilei îşi propune să prelucreze materialul rezultat din cercetarea necropolelor pe baza unui program special de arheologie funerară realizat în colaborare cu firma "Ovisoft" SRL.
Obiectivul cercetărilor viitoare constă în studierea terenului din apropierea zonei în care s-a aflat biserica mitropoliei Proilaviei ce s-a distrus în 1846. Toate descoperirile din acest din urmă punct vor fi conservate şi expuse în cadrul expoziţiei de bază a Secţiei de istorie veche şi arheologie a Muzeului Brăilei. Pe locul respectiv se va ridica o capelă după încheierea cercetărilor.
Bibliografie:
Note:
1.
1. Cercetările au fost finantate pentru punctele Str. Logofat Tautu nr. 2 si Str. Malului nr. 29 de către Ministerul Culturii şi Cultelor.