Bozânta Mică | Comuna: Recea | Judeţ: Maramureş | Punct: Grind | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană timpurie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 106425.01 |
Județ:
Maramureş
Unitate administrativă:
Recea
Localitate:
Bozânta Mică
Punct:
Grind
Localizare:
| 106425.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Stanciu | Ioan | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ardeleanu | Marius Vasile | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Ardeleanu | Sorana | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Cardoş | Raul-Vasile | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Ghiman | Dorian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Pop | Dan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Şomcutean | Zamfir | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
Raport:
Localitatea Bozânta Mică este situată la 15 km vest de Baia Mare şi la 5 km nord-vest de drumul european E 58, între râurile Someş şi Lăpuş. Locul de hotar, numit de localnici Grind sau Grindul Alb, se găseşte în partea nord-vestică a localităţii, spre Arieşu de Câmp, la circa 150 m vest de malul stâng al Lăpuşului şi la 1,2 km sud-est de confluenţa acestuia cu râul Someş. În acest punct, cu prilejul mai multor cercetări de suprafaţă, prima dintre ele efectuată de dr. Ioan Stanciu în anul 1992, au fost descoperite numeroase fragmente ceramice datând din epoca bronzului, epoca romană şi medieval timpurie1.
Proiectul de cercetare arheologică a sitului de la Bozânta Mică “Grind” a fost iniţiat, în anul 2008, de MJIA Maramureş în colaborare cu IAIA Cluj şi are ca principale obiective cercetarea integrală a sitului, salvarea, protejarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea complexă a rezultatelor, toate acestea urmând să contribuie la mai buna cunoaştere a epocii bronzului, epocii romane şi perioadei medieval timpurii din bazinul inferior al Lăpuşului. Primele cercetări arheologice sistematice au fost desfăşurate în anul 20092, urmată apoi, an de an, de alte campanii de cercetare (2010-20113).
În anul 2012 au fost trasate şi cercetate două secţiuni - S I/2012 şi S II/2012 -, orientate sud-nord, cu dimensiunile de 6 x 20 m, fiecare împărţită în câte trei sectoare. Suprafaţa cercetată însumează 216 mp.
Situaţia stratigrafică se prezintă în felul următor: sub un strat vegetal de câţiva centimetrii (0,03-0,05 m), urmează stratul arabil, de culoare cafenie-nisipos (grosime medie 0,30-0,35 m); de la 0,40 m adâncime urmează un strat nisipos, cu pietricele de culoare cafeniu închis, după care, de la 0,70 m adâncime urmează sterilul arheologic, format dintr-un nisip fin de culoare gălbuie. Cu excepţia zonelor unde au fost surprinse complexe arheologice, nu s-a identificat un strat de cultură corespunzător.
În cursul cercetărilor arheologice au fost identificate şi cercetate 32 de complexe arheologice. Dintre acestea, patru complexe (gropi) aparţin epocii bronzului, culturii Suciu de Sus şi culturii Gáva. Alături de cramica specifică celor două culturi a fost descoperită şi o greutate de lut. Cele mai multe complexe cercetate aparţin epocii romane - Barbaricum (sec. II-IV p.Chr.). Este vorba de două gropi de provizii şi 20 de gropi de stâlpi dreptunghiulare sau circulare. În inventarul gropilor de provizii au fost descoperite fragmente ceramice şi obiecte de fier. Se remarcă câteva fragmente de la chiupuri, decorate cu linii drepte şi în val, castroane lucrate la roată, din pastă fină, culoare cenuşie, dar şi câteva fragmente de la vase lucrate cu mâna, de la oale din pastă grosieră, cu pietricele în pastă, culoare cărămizie, cu urme de ardere secundară. Una din gropi a conţinut şi un fragment de la un cuţit mic, din fier (lama acestuia). Marea majoritate a gropilor databile în perioada romană pot fi puse în relaţie cu construcţii de suprafaţă de mai mari dimensiuni. Fără a proveni din complexe arheologice propriu-zise, câteva fragmente ceramice aparţin evului mediu timpuriu. Un număr de şase complexe (gropi) nu au putut fi atribuite cultural cu certitudine.
Materialele arheologice şi documentaţia se găsesc la MJIA Maramureş.[Marius Ardeleanu]