Bozânta Mică | Comuna: Recea | Judeţ: Maramureş | Punct: Grind | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Stanciu | Ioan | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ardeleanu | Marius Vasile | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Cardoş | Raul-Vasile | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Ghiman | Dorian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Pop | Dan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Şomcutean | Zamfir | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
| Ardeleanu | Sorana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Localitatea Bozânta Mică este situată la 15 km vest de Baia Mare şi la 5 km nord-vest de drumul european E 58, între râurile Someş şi Lăpuş. Locul de hotar, numit de localnici Grind sau Grindul Alb, se găseşte în partea nord-vestică a localităţii, spre Arieşu de Câmp, la circa 150 m vest de malul stâng a Lăpuşului şi la 1,2 Km sud-est de confl uenţa acestuia cu râul Someş. În acest punct, cu prilejul mai multor cercetări de suprafaţă, prima dintre ele efectuată de dr. Ioan Stanciu în anul 1992, au fost descoperite numeroase fragmente ceramice datând din epoca bronzului, epoca romană şi medieval timpurie(1 ). Proiectul de cercetare arheologică a sitului de la Bozânta Mică “Grind” a fost iniţiat, în anul 2008, de MJIA Maramureş în colaborare cu IAIA Cluj şi are ca principale obiective cercetarea integrală a sitului, salvarea, protejarea, conservarea, restaurarea şi valorifi carea complexă a rezultatelor toate acestea urmând să contribuie la mai buna cunoaştere a epocii bronzului, epocii romane şi perioadei medieval timpurii din bazinul inferior a Lăpuşului. În anul 2008 a fost întocmită documentaţia tehnică şi ridicarea topografi că, săpăturile arheologice propriu-zise au început în 20092 şi au fost continuate şi în anul următor, fi nanţarea fi ind asigurată din fondurile MJIA Maramureş. În anul 2011 a avut loc ce-a de-a treia campanie de săpături arheologice. Au fost trasate şi cercetate trei secţiuni (S I/2011, S II/2011 şi SIII/2011) şi cinci casete (C 1 – C 5). În funcţie de necesităţile cercetării arheologice s-a deschis şi C 3a, C 4a, C 4b şi C 5a; toate secţiunile şi casetele însumând 144,75 m2 . C 1, C 2 şi C 3 au fost trasate de la sud spre nord, cu un martor stratigrafi c între ele de 0,5 m, având fi ecare dimensiunile de 4 x 4 m. Pentru cercetarea integrală a Cpl. 08, în jumătatea nordică, pe latura estică a C 3, a fost deschisă caseta C 3a, cu dimensiunile de 2,3 x 1 m. C 4 a fost trasată la 25 m spre nord de C 3, cu dimensiunile de 4 x 4 m. Pentru cercetarea integrală a Cpl. 04, pe latura vestică a C 4, a fost deschisă o casetă de 1,50 x 1,05 m, denumită C 4a şi despărţită de C 4 de un martor stratigrafi c de 20 cm, care ulterior a fost îndepărtat. Pe latura nordică a C 4 şi C 4a, pentru cercetarea integrală a Cpl. 04, 07 şi 10, a fost deschisă caseta C 4b cu dimensiunile de 6 x 1,15 m, cu un martor stratigrafi c între ele de 0, 15 m. C 5 a fost trasată la nord de C 3, cu un martor stratigrafi c de 0,5 m cu dimensiunile de 6 x 4 m şi orientare E-V. S I/2011 a fost trasată la nord de C 5, orientată N-S, cu dimensiunile de 7,5 x 1,5 m. S II/2011 s-a trasat la sud de C 4, în prelungirea laturii estice, cu un martor stratigrafi c de 1 m şi la nord de S I/2011, în prelungirea acesteia, cu dimensiunile de 10 x 1,5 m. În capătul nordic al S II/2011, pe latura estică, pentru cercetarea integrală a Cpl. 05 s-a deschis caseta C 5a, cu dimensiunile de 1,5 x 1 m. S III/2011 s-a trasat la vest de S II/2011, cu un martor stratigrafi c de 0,20 m (ulterior desfi inţat) şi dimensiunile de 5,50 x 1,50 m. În partea nordică a S III/2011 se află C 4, cu un martor stratigrafi c de 2 m, ulterior desfi inţat. Situaţia stratigrafi că se prezintă în felul următor: sub un strat vegetal de câţiva centimetri (0,03-0,05 m), urmează stratul arabil, nisipos, de culoare cafenie (grosime medie 0,30-0,35 m). De la 0,40 m adâncime urmează un strat nisipos, cu pietricele de culoare cafeniu închis, după care, de la 0,70 m adâncime urmează sterilul arheologic, format dintr-un nisip fi n de culoare gălbuie. În campania din 2011 nu s-a identifi cat un strat de cultură corespunzător complexelor arheologice descoperite. În cursul cercetărilor arheologice au fost identifi cate şi cercetate 12 complexe arheologice. Din epoca bronzului nu a fost identifi cat nici un complex arheologic, puţinele fragmente ceramice descoperite, dintre care unele decorate cu motive specifice culturii Suciu de Sus, faza a II-a au ieşit la iveală în stratul arabil. Epocii romane - Barbaricum (sec. II-IV p.Chr.) îi aparţin 9 complexe arheologice constând din şapte gropi rectangulare cu pereţii arşi (Cpl. 3-7, 10, 17) şi două puţuri/fântâni (Cpl. 2 şi Cpl. 8). Fragmentele ceramice sunt lucrate cu mâna (pastă grosieră, neuniform arsă, provenind în special de la oale, dintre care unul întregibil) şi la roată (ceramică fi nă, gri-cenuşie, provenind în general de la chiupuri). Evului mediu timpuriu îi aparţin două locuinţe (Cpl. 9 şi Cpl. 13) care conţineau un bogat inventar alcătuit din numeroase vase ceramice întregibile folosite pentru păstratul proviziilor dar şi pentru servirea mesei (oale) sau pentru gătit (tigăi de lut), lucrate la roată dar şi cu mâna. Unul din complexele cercetate (Cpl. 01) are atribuire culturală incertă (epocă romană sau evul mediu timpuriu). Materialele arheologice, precum şi documentaţia se găsesc la MJIA Maramureş.
Vestigii din epoca romană (sec. II-IV p.Chr.) în spaţiul nord-vestic al României, Zalău – Cluj-Napoca 2000, 37 nr.29/47; D. Pop, Câteva consideraţii privind stadiul cercetării culturii Suciu de Sus şi a grupului Lăpuş, StCom SatuMare 22/1, 2005 (2008), 72 nr.22. 2. I. Stanciu, M. Ardeleanu, B. Bobînă, R. Cardoş, D. Pop, Bozânta Mică, com. Recea, jud. Maramureş. Punct: Grind, CCA 2010, 35-36, nr. 7.
Note:
1.
1. C. Kacsó, Noi descoperiri Suciu de Sus şi Lăpuş în nordul
Transilvaniei, Marmatia 7/1, 2003, 109 nr.4 a, 135 nr.21, pl. 2/5/14;
I. Stanciu, Descoperiri medievale timpurii din judeţele Satu Mare
şi Maramureş. Date noi, observaţii şi opinii referitoare la ceramica
medievală, Marmatia 7/1, 2003, 257, 279 nr.21/4; A. Matei, I. Stanciu, Vestigii din epoca romană (sec. II-IV p.Chr.) în spaţiul nord-vestic al
României, Zalău – Cluj-Napoca 2000, 37 nr.29/47; D. Pop, Câteva
consideraţii privind stadiul cercetării culturii Suciu de Sus şi a grupului
Lăpuş, StCom SatuMare 22/1, 2005 (2008), 72 nr.22.
2. I. Stanciu, M. Ardeleanu, B. Bobînă, R. Cardoş, D. Pop,
Bozânta Mică, com. Recea, jud. Maramureş. Punct: Grind, CCA
2010, 35-36, nr. 7.