Botoşana | Judeţ: Suceava | Punct: Dealul Gherman | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Preistorie; Epoca bronzului; Hallstatt;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 147170.03 |
Județ:
Suceava
Unitate administrativă:
Botoşana
Localitate:
Botoşana
Punct:
Dealul Gherman
Localizare:
| 147170.03 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Andronic | Mugur | participant | Complexul Muzeal Bucovina - Suceava |
| Niculică | Bogdan Petru | participant | Complexul Muzeal Bucovina - Suceava |
Raport:
Cercetarea arheologică de teren, desfăşurată pe parcursul a mai bine de un deceniu, a întregului bazin hidrografic al râului Soloneţ, important afluent de dreapta al râului Suceava, totalizând o suprafaţă de peste 200 km2, a condus la numeroase descoperiri arheologice, creând totodată o imagine complexă, de ansamblu, a evoluţiei locuirii umane locale de-a lungul a numeroase milenii. Păstrându-se rezervele cuvenite unor investigaţii arheologice de suprafaţă, aici a fost totuşi pus în evidenţă fenomenul de netăgăduit al unui important proces de extensie demografică pe parcursul epocii bronzului şi a primei epoci a fierului.
Aşa cum s-a constatat, şi în acest bazin hidrografic, până în prezent cei care au realizat necropolele tumulare – indiferent de datarea lor prezumtivă – au preferat coamele deluroase ce se profilează, de regulă, pe cumpăna de ape dintre afluenţii de stânga ai Soloneţului. În cadrul arealului administrativ al comunei Botoşana, mai precis în partea sud-estică a satului cu acelaşi nume, denumită de localnici Racova, în locurile cunoscute sub numele La Vârnav şi Între Drumuri, a fost pus în evidenţă un număr de şapte movile, bine conservate, puţin aplatizate, care au fost ipotetic atribuite, la vremea descoperirii lor, culturii Noua, aceasta datorită descoperirii în preajma lor a unor fragmente ceramice aparţinând culturii Noua.
Elementele de noutate au survenit însă o dată cu începerea nu departe de acestea a ridicării unui rezervor de apă pe locul cel mai proeminent al prelungirii Dealului Gherman, situat în extremitatea sudică a satului Botoşana, teren cu un aspect de tumul de mari dimensiuni.
În cursul lunii iunie 2010, prin operaţiunea de supraveghere a acestor lucrări de amenajare a terenului, s-au putut efectua mai multe observaţii:
- din punct de vedere stratigrafic, solul, tipic de pădure, se prezintă destul de uniform; sub un strat vegetal, cu grosimea de cca. 0,25 m, urmează un nivel arheologic cu grosimea de 0,20 m; sub acesta întâlnim, până la adâncimea de 1,10 m, un strat de lut gălbui, moale şi omogen; de la această adâncime apare lutul galben în amestec cu concreţiuni calcaroase;
- sub nivelul vegetal, la adâncimi de cca. 0,30-0,35 m, în urma răzuirii mecanice a pământului, s-au putut observa mai multe pete mai închise la culoare, compuse din mici bucăţi de cărbune şi cenuşă, dispuse neregulat;
- în zona centrală a sectorului afectat de lucrări, pe porţiunea sa cea mai ridicată, s-au putut delimita trei astfel de aglomerări de cărbuni în care au apărut şi câteva fragmente ceramice, suprafaţa afectată de lucrările edilitare aflându-se la marginea movilei;
- ceramica recuperată, deosebit de fragmentată, se caracterizează prin ardere oxidantă şi reducătoare, unele fragmente fiind roşiatice, altele au miezul roşiatic şi suprafeţele exterioare cenuşii-negricioase. Ca ingrediente s-au folosit atât nisipul grosier cât şi, uneori, silexul şi silicolitul, pisate. Dintre toate fragmentele ceramice descoperite, două sunt decorate, unul cu decor în „ghirlandă”, realizată cu şnurul răsucit, iar celălalt cu impresiuni unghiulare şi verticale, dispuse în benzi orizontale. Ele aparţin, conform detaliilor de pastă şi decor, culturii amforelor sferice (perioada timpurie a epocii bronzului);
- pe lângă acestea, au mai fost descoperite şi câteva fragmente ceramice de mici dimensiuni, imposibil de prelevat, ele fiind practic macerate din cauza arderii lor iniţiale insuficiente;
- din păcate, porţiunea cea mai înaltă a movilei nu a putut fi deocamdată investigată, ea aflându-se pe un teren alăturat, în proprietate privată, spaţiu rămas neafectat de actualele lucrări pentru ridicarea rezervorului de apă.
În ceea ce priveşte contextul în care se plasează descoperirea de la Botoşana – Dealul Gherman, menţionăm că în general, vestigiile aparţinând culturii amforelor sferice din România sunt încă deosebit de rare; sub aspect arheologic, ele se prezintă sub forma cunoscutelor morminte de inhumaţie plane în cutii de piatră (ciste). Aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul judeţului Suceava, pentru care avem în vedere doar un număr de alte şase asemenea descoperiri. Notabil este şi faptul că noul sit arheologic se află la o altitudine deosebit de mare, atât absolută (450 m), cât şi relativă (45 m), faţă de regula generală a amplasării în teren a acestui tip de vestigii.