Borduşani | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popina Mare | Anul: 2018
Descriere:
Anul cercetarii:
2018
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 92998.01 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Borduşani
Localitate:
Borduşani
Punct:
Popina Mare
Localizare:
| 92998.01 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Vlad | Florin | participant | Instiuție Nedefinită |
Munteanu | S | participant | Instiuție Nedefinită |
Popovici | Dragomir Nicolae | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Parnic | Valentin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Ceramica. Date preliminare.
În urma cercetărilor arheologice desfăşurate în sondajele SV şi SVI s-a descoperit o importantă cantitate de ceramică atribuită culturii Gumelniţa (Pl. 5, 6).
În general se menţin cele trei categorii ceramice determinate pe baza compoziţiei pastei şi a tehnicilor de ardere, după cum urmează:
• Ceramică de uz comun sau grosieră. A fost realizată dintr-o pastă care are în compoziţie nisip cu granulaţie mare şi cioburi pisate. Din această categorie de pastă au fost modelate, în general, vase de provizii cu pereţii groşi, arse incomplet, de la galben-cărămiziu până la brun închis.
• Ceramică semifină obţinută dintr-o pastă mult mai omogenă comparativ cu prima categorie, are ca degresant nisip şi cioburi pisate. Din această categorie au fost modelate străchini, castroane, vase tronconice, bitronconice, strecurători, capace. Marea majoritate a fragmentelor ceramice sunt arse complet de la gălbui-roşcat la negru-cenuşiu, dar sunt şi situaţii când arderea este incompletă.
• Ceramica fină este obţinută dintr-o pastă de bună calitate, omogenă cu nisip fin în compoziţie. Vasele sunt arse uniform de la negru- cenuşiu la brun-roşcat, sunt acoperite cu slip bine lustruit atât pe corp, gât cât şi la interior. Din această categorie ceramică au fost modelate castroane de dimensiuni mici şi medii.
Din punct de vedere tipologic pe lotul ceramic analizat s-au putut determina următoarele forme: străchini, castroane, vase bitronconice, tronconice, strecurătoare, suport de vas. Dintre acestea primele trei categorii sunt bine reprezentate, în schimb din celelalte forme s-a determinat doar câte un singur vas.
1. Străchini. În cadrul acestei categorii s-au analizat două variante:
1.a. strachină cu pereţii drepţi, buza rotunjită ori faţetată şi îngroşată la interior;
1.b. strachină cu buza rotunjită, gât scurt şi umăr rotunjit.
Fragmentele care aparţin primei categorii de străchini sunt acoperite la interior şi exterior cu un slip bine lustruit. Într-un singur caz, la exterior, buza vasului este bine lustruită iar corpul pictat cu pastă albă. Cea de-a doua categorie are buza şi gătul lustruite iar corpul este acoperit cu barbotină.
2. Castroane. Fragmentele ceramice atribuite castroanelor au formă bitronconică cu buza rotunjită sau faţetată, în general trasă spre exterior şi mai rar dreaptă, cu gât scurt sau înalt, umăr profilat, rotunjit sau accentuat. În trei cazuri umărul castronului este drept sau cu „prag” de tradiţie Boian.
Decorul castroanelor este caracterizat de o mare diversitate. Gâtul vaselor este decorat cu caneluri şi pliseuri. Pe umăr apar linii orizontale sau oblice incizate şi încrustate cu pastă albă sau mici proeminenţe conice perforate orizontal. În câteva cazuri se păstrază pictura cu grafit, cu pastă albă sau roşie aplicată pe gâtul vaselor la exterior şi în două cazuri la interior. De la un castron de dimensiuni mari s-au păstrat mai multe fragmente care au pe gât caneluri late umplute cu pastă albă, iar la interior buza este pictată cu o bandă albă.
3. Vasele bitronconice. Sunt bine reprezentate, fragmentele ceramice indicând forme cu gât scurt sau înalt. buză rotunjită şi trasă spre exterior, Pe cele mai multe fragmente s-a aplicat barbotină, uneori organizată în registre de linii paralele orizontale sau oblice (vârci), aplicată pe corpul vaselor. Peste acest decor doar într-un singur caz se păstrează la exterior urme de pictură roşie. Pe un fragment ceramic s-a observat impresiuni alveolare realizate pe buza vasului.
4. Vase tronconice. Această formă apare doar într-un singur caz. Vasul respectiv are gură largă, buza tăiată drept şi corpul acoperit cu barbotină aplicată pe tot corpul până sub pragul buzei.