Borduşani | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popina Mare | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2018
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 92998.01 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Borduşani
Localitate:
Borduşani
Punct:
Popina Mare
Localizare:
| 92998.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Vlad | Florin | participant | Instiuție Nedefinită |
| Munteanu | S | participant | Instiuție Nedefinită |
| Popovici | Dragomir Nicolae | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Parnic | Valentin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Precizări
Campania anului 2018 a fost sever afectată în principal de lipsa forţei de muncă disponibile în zona imediat apropiată, respectiv satul Borduşani, ceea ce a condus la dificultăţi privind în special perioada de timp în care au fost efectuate acestea dar şi asupra obiectivelor propuse iniţial prin planul anual de cercetare. În consecinţă acesta din urmă a trebuit parţial modificat cu scopul de a se putea obţine date relevante scopului principal al cercetării în condiţiile date.
Obiective generale ale cercetării –
campania 2018
În condiţiile precizate mai sus obiectivele cercetării au constat în :
- obţinerea de noi date privind începutul locuirii antropice pe tell, respectiv dacă a existat succesiunea Boian – Gumelniţa în acest sit;
- definirea caracterului locuirii antropice în perioada de început;
- continuarea abordării pluridisciplinare a cercetărilor din perspectiva necesităţii definirii relaţiilor om – mediu şi a eventualei evoluţii a acestora.
Cercetările arheologice din partea de nord a Popinei - zona α
Având în vedere obiectivele acestei campanii s-a hotărât efectuarea a două sondaje în partea de NNV a pantei tell-ului şi în cea de NNE cu scopul de a se putea obţine date suplimentare privind tipul şi caracterul locuirii antropice în zonele respective, astfel încât limita de nord şi nord-est să poată fi diagnosticată cât mai bine din acest punct de vedere. În consecinţă ele au fost dispuse astfel încât să permită completarea seriei de sondaje dispuse perimetral (S I-IV), efectuate în campaniile anterioare. Amplasamentul concret a trebuit să ţină cont şi de situaţia din teren, respectiv de arborii şi restul vegetaţiei existente. În egală măsură precizăm şi faptul că, datorită scopurilor propuse, acestea au fost astfel amplasate încât să surprindă în primul rând depunerile stratigrafice aparţinând primelor secvenţe ocupaţionale de pe Popina de la Borduşani.
Sondajul V - Nord, situat în zona de NNV a Popinei, a avut dimensiunile de 10 m x 1,5 m fiind săpat până la adâncimea de 9,89 m (Pl. 1, 2) faţă de punctul O. Trebuie precizat că aici nu a fost atinsă baza depozitului arheologic ce în zona săpată (S. α), avea o grosime de cca. 4 m. Urmează ca în campania anului viitor să se continue cercetarea astfel încât să se poată preciza extensia stratigrafică antropică totală şi mai ales definirea caracterului începutului locuirii în această zonă.
Sondaj VI-NE a fost amplasat în zona de NNE a sit-ului având dimensiunile de 2 x 10 m, săpătura, realizată şi aici în trepte, având în medie, o adâncime de 3 m, ajungându-se la adâncimea de 8,19 m faţă de punctul O, la – 7,79 m fiind surprins solul natural.
Fortificaţia getică
Ambele sondaje au furnizat date suplimentare referitoare la sistemul de fortificare getică observat în cursul cercetărilor efectuate pe Popină. Dacă iniţial se observase la limita nordică a tell-ului, practicarea unor terasări (G. Trohani, 2005, 11), ulterior s-a putut preciza că acestea au fost completate şi de realizarea unei palisade extrem de solide, dovadă groapa unui trunchi cu diametrul de cca. 60 cm, amplasată pe una din aceste terase.
Observaţiile acestea au fost confirmate şi de observaţiile ce au putut fi făcute în cele două sondaje. O precizare se impune aici în sensul că urmele săpării teraselor în epoca getică au fost profund afectate pe de o parte de distrugerea acestora sub influenţa apelor pluviale şi a scurgerilor de sediment pe panta de nord a tell-ului dar şi pe de altă parte, de amploarea remarcabilă a vizuinilor săpate de animale şi in această parte a tell-ului (în special Sondajul V-NV, dar şi Sondajul VI-NE), ce au avut drept principal rezultat prăbuşirea unei părţi importante a depunerilor arheologice. În consecinţă, acestea au putut fi numai reconstituite cu oarecare incertitudine.
Profilul de est al Sondajului VI-NE a permis observaţii conform cărora încă din perioada locuirilor gumelniţene au fost practicate unele lucrări de amenajare a pantelor.
Complexe eneolitice semnificative Sondajul V
Locuinţe eneolitice
În acest sondaj au fost surprinse resturile a şapte locuinţe (SL 350 – 356), dintre care trei neincendiate (SL 350, 352, 353) şi patru incendiate
(SL 351, 354, 355, 356). Tehnicile constructive şi materialele folosite sunt cele caracteristice locuinţelor gumelniţene descoperite şi cercetate până în prezent în tell-ul de la Borduşani, astfel încât având în vedere şi suprafeţele restrânse ce au fost cercetate nu socotim necesară prezentarea lor detaliată aici.
Locuinţa nr. 350 (SL 350)
Este o locuinţă neincendiată. US-urile ce compun această locuinţă prezintă o înclinare de la est spre vest. Distrugerea are o grosime variabilă de la 32 cm în partea de est până la 4 cm spre limita de vest.
Ea suprapune o zona menajeră (Cx. 3100).
Locuinţa nr. 351 (SL 351)
Imediat sub Cx. 3100 a fost descoperită o locuinţă incendiată cu o grosime a distrugerii de cca. 30 cm., arsă la roşu cărămiziu (US 31014). A fost afectată de prăbuşirile determinate de vizuinile săpate de animale. Şi aceasta a fost construită peste depuneri menajere (Cx. 3102).
Locuinţa nr. 352 (SL 352)
Este o locuinţă neincendiată. Grosimea maximă a distrugerilor acesteia era de 42 cm subţiindu-se spre vest ajungând până la 4 cm. Şi aceasta a fost construită pe o depunere de resturi menajere (US 31020).
Locuinţa nr. 353 (SL 353)
Vestigiile acestei locuinţe neincendiate prezentau o înclinare de la est spre vest.
Distrugerea sa avea o grosime maximă de cca. 16
cm.
Locuinţa nr. 354 (SL 354)
Şi această construcţie suprapune depuneri menajere (US 31027, 31028). Resturile acestei locuinţe incendiate sunt foarte puţine. Grosimea maximă a acestora era de 16 cm.
Locuinţa nr. 355 (SL 355)
Şi această locuinţă a fost incendiată. Resturile descoperite ale sale constau numai din cele provenind de la pereţi, arşi la roşu-cărămiziu. Grosimea maximă era de 44 cm. A fost construită direct peste resturile locuinţei nr. 356.
Locuinţa nr. 356 (SL 356)
Resturile incendiate la roşu-cărămiziu, constând numai de la pereţi, aveau o grosime maximă de 18 cm.
Sondaj VI- NV
În cursul cercetărilor în acest sondaj au fost descoperite resturile a cinci locuinţe (SL 360, 361, 362, 363,364), dintre care trei erau neincendiate (SL 360, 361, 362) şi două incendiate (SL 363 şi
364).
Locuinţa nr. 360 (SL 360)
Aceasta a fost o locuinţă neincendiată. Resturile provenind de la pereţi aveau o grosime de maximum 16 cm. Aceasta a fost construită pe o zonă menajeră (Cx. 3200)
Locuinţa nr. 361 (SL 361)
Este o locuinţă neincendiată. Distrugerea avea o grosime de până la 16 cm.
Imediat sub ea au fost cercetare depuneri menajere (Cx. 3201) care la rândul lor suprapuneau direct resturile SL. 362.
Locuinţa nr. 362 (SL 362)
Şi aceasta este o locuinţă neincendiată.
Grosimea conservată este de maximum 22 cm.
Şi sub aceasta a fost cercetată o zonă menajeră (Cx. 3210) ce suprapunea o alta (Cx. 3203), realizată direct peste resturile SL. 363. Observăm şi faptul că aceste două complexe constituie o consistentă depunere de resturi menajere.
Locuinţa nr. 363 (SL 363)
Este o locuinţă incendiată, arsă la roşu cărămiziu. Grosimea distrugerii provenind de la pereţi variază între 15 şi 36 cm. Pentru realizarea podelei, groasă de 2-3 cm, a fost utilizat sediment nisipos, cu granulaţie mică şi arsă la maroniu- negricios, compact. S-a observat prezenţa, la partea sa superioară, a unei lentile de cenuşă amestecată cu granule milimetrice de cărbune. Este foarte posibil ca aceasta să provină de la arderea acoperişului.
Sub această locuinţă s-a constatat o succesiune continuă de 6 secvenţe de depunere a resturilor menajere (Cx. 3208, 3204, 3212, 3209, 3205, 3211), ce se intercalează direct între resturile celor două locuinţe, SL. 363 şi 364. Este deci evident că între cele două secvenţe, materializate de construirea celor două locuinţe, a existat o perioadă mai îndelungată de timp ce este dificil de estimat. De-a lungul acesteia zona a fost utilizată, cu precădere pentru depunerea resturilor menajere.
Locuinţa nr. 364 (SL 364)
Şi aceasta este o locuinţă incendiată. Distrugerea pereţilor este reprezentată de pachete de chirpic ars la roşu-cărămiziu, cu o grosime de numai 8 cm. Dacă aceasta va fi fost situaţia pe întreaga suprafaţă atunci foarte probabil o parte din aceasta a fost îndepărtată. Şi sub această locuinţă au fost cercetare depuneri menajere (Cx. 3207) a căror extensie stratigrafică nu este foarte mare.
Se poate remarca faptul că în total, în cele două sondaje, au fost cercetate resturile a 12 locuinţe (şapte în Sondajul V şi cinci în Sondajul VI), dintre care şase incendiate (patru în Sondajul V şi două în Sondajul VI), şi şase (trei în Sondajul V şi trei în sondajul VI). Semnificativ este şi faptul că s-a observat aceeaşi variabilitate a finalului utilizării diverselor locuinţe, situaţie observată anterior la Borduşani-Popină dar şi Hîrşova. Procentual, locuinţele incendiate sunt mai bine reprezentate dar aceasta pare să fie numai o situaţie datorată caracterului cercetărilor din această campanie.
Zone menajere
Cercetările întreprinse începând cu 1993 în tell-urile de la Hîrşova-tell şi Borduşani-Popină au evidenţiat existenţa unor situaţii ce au permis definirea primară a lor şi ulterior, analiza detaliată. Acest tip de complexe constitue o constantă a locuirilor gumelniţene din acest tip de sit, de regulă suprapunând complexele de locuire. Ele materializează acumularea resturilor produse de diversele activităţi antropice în spaţiul propriu-zis al aşezării şi în acelaşi timp confirmă un comportament tipic pentru aceste comunităţi atât gumelniţene cât şi Boian.