Borduşani | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popină | Anul: 2010


Descriere:

Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 92998.01 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Borduşani
Localitate:
Borduşani
Punct:
Popină
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cernău Ioan participant Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cernea Cătălina participant Muzeul Judeţean Ialomiţa
Popovici Dragomir Nicolae participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Bălăşescu Adrian participant Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Haită Constantin participant Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Radu Valentin participant Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Raport:
Sedimentologie În campania de cercetări arheologice din anul 2010 a fost cercetată pe profilul magistral, în sectoarele 39 şi 40, succesiunea sedimentară corespunzătoare unei zone de pasaj C332. Din punct de vedere sedimentologic, depunerile arheologice formate în această zonă de locuire sunt reprezentate prin trei termeni principali: A - Nivel cu textură siltică, de culoare cenuşiu verzui, omogen, ce include foarte rari şi fini constituenţi antropici şi conţine amprente vegetale. Acest nivel reprezintă o amenajare, prezintă în general aspect lenticular, uneori micro-stratificat, cu grosimi de 0,01-0,03 m şi poate fi rezultatul utilizării excesului de materiale preparate rămase după amenajarea locuinţelor şi altor structuri construite. B - Nivel cu textură siltică, în general mai argiloasă, de culoare brun cenuşiu mediu, cu structură granulară, relativ omogen, ce conţine fragmente fine, de dimensiuni subcentimetrice, de cărbune şi lemn. Reprezintă un nivel acumulat într-o zonă de pasaj, omogenizat prin pasaj repetat. Are un caracter organic, include relativ rare fragmente de ceramică, oase, scoici şi chirpici, foarte fragmentate. Aceste niveluri au grosimi cuprinse între 0,04 şi 0,05 m, doar într-un singur caz de 0,12 m. B1 - Variaţie de facies a nivelului de mai sus, în general mai deschis la culoare, foarte omogen, ce conţine rari constituenţi antropici fini, în special foarte fine fragmente de lemn şi cărbune. Prezintă grosimi de 0,02-0,03 m sau 0,04-0,06 m. B2 - Variaţie de facies aceluiaşi tip de unitate sedimentară, de culoare brun cenuşiu mediu sau cenuşiu verzui mediu, cu structură granulară, cu caracter organic foarte bine marcat, foarte eterogen, cu frecvenţi constituenţi antropici. Prezintă grosimi de 0,03-0,05 m şi este interpretat ca fiind format într-o zonă de pasaj cu importantă acumulare de deşeuri menajere. C - Nivel cu aspect lenticular, constituit în general din cenuşă şi cărbune, omogen, compact, ce suprapun nivelurile de tip B sau sub formă de niveluri fine ce sunt incluse în acesta, cu grosime de cca. 0,01 m. În general prezintă grosimi de maximum 0,04-0,05 m şi sunt observate pe distanţe de cca. 1 m. Acestor tipuri de unităţi li se adaugă, un alt tip de unitate ce a fost observat într-un singur caz, la baza profilului: D - Nivel siltic, de culoare brun cenuşiu, micro-stratificat, ce include lentile cu grosimi milimetrice, de cărbune, fragmente de lemn, coprolite, oase de peşti, cochilii, ce rezultă din activităţi antropice punctuale, bine încadrate cronologic şi spaţial. Acest tip de unitate conţine constituenţi antropici fini şi are o grosime de 0,03-0,04 m şi corespunde acumulării într-o zonă de pasaj în care sunt desfăşurate punctual diverse activităţi. Analiza micromorfologică a acestei succesiuni poate aduce informaţii importante asupra condiţiilor de formare, din punct de vedere al activităţilor umane şi a la condiţiilor de mediu asociate. Analiză petrografică preliminară a materialului litic În campania de cercetări din anul 2010, analiza materialul litic şlefuit a evidenţiat prezenţa următoarelor tipuri petrografice: - Şisturi verzi, roci cuarţo-feldspatice slab transformate metamorfic, de culoare verzui, cenuşiu verzui sau roşcat cărămiziu, ce prezintă o variaţie importantă din punct de vedere textural, de la roci cu textură siltică argiloasă, nisipoasă fină, medie sau grosieră, până la micro-conglomerate. Din acest tip de rocă, cu numeroase ocurenţe în zona Dobrogei Centrale, au fost analizate 7 fragmente de râşniţă cu textură arenitică şi o aşchie cu textură micro-conglomeratică. - Rocă vulcanică de culoare cenuşiu verzui închis, microcristalină, cu vinişoare fine cenuşiu verzui deschis, ce poate reprezenta o rocă bazaltică, din care a fost realizat un topor perforat, descoperit în stare fragmentară. - Calcar crem, fin, omogen, cu ocurenţe în zona întregii Dobrogea. Din acest tip de calcar au fost analizate două percutoare, un şlefuitor de mici dimensiuni, 28 fragmente, parţial arse, şi o aşchie de mici dimensiuni. - Calcar cenuşiu, cu textură grezoasă fină, din care au fost identificate două fragmente de rocă de mici dimensiuni. - Gresie carbonatică, cu textură fină, de culoare cenuşiu gălbui, ce conţine paiete fine de mică albă, din care a fost realizată o râşniţă. Din acelaşi tip petrografic a mai fost întâlnit un fragment de rocă. - Galet de natură carbonatică, fără urme de prelucrare. Un galet de calcar brun cafeniu, fin, şi un altul de gresie fină, de culoare cenuşiu închis, fără urme de prelucrare. - Galet de cuarţit, de culoare galben roşcat, fin cristalizat, omogen, ce poate reprezenta un şlefuitor de mici dimensiuni. Un altul este realizat dintr-un cuarţit brun şi cenuşiu închis, eterogen, fin cristalizat; un alt galet, cenuşiu şi roşcat poate reprezenta un şlefuitor, iar încă 11 galeţi de mici dimensiuni de la 1 la 4 cm, nu au urme de prelucrare sau utilizare. Dintre cele 202 de unelte şi fragmente de rocă aparţinând materialului litic cioplit analizat, fără câteva excepţii, reprezentate din calcare şi cuarţite fine, cea mai mare parte a lor este realizată din concreţiuni silicioase de tipul silexurilor. Acestea au fost încadrate în următoarele categorii, în funcţie de textura acestora: - Silex cu textură fină, de culoare ocru gălbui, ocru cenuşiu sau brun. - Silex cu textură arenitică fină (aspect ‘nisipos’ datorat incluziunilor fine), omogen, de culoare ocru cenuşiu sau ocru brun. - Silex cu textură arenitică grosieră (cu mărimea incluziunilor peste 1 mm), ocru cenuşiu sau ocru brun. Toate acestea pot fi omogene sau neomogene, în funcţie de prezenţa impurităţilor de culoare cenuşiu deschis, ce reprezintă fragmente carbonatice ne-silicifiate. În câteva cazuri a fost observată structura concentrică rezultată în urma diagenezei. În multe situaţii au fost observate zonele marginale de cortex, un indiciu suplimentar pentru sursa în depozite carbonatice, cum sunt calcarele de vârstă jurasică din zona Dobrogei Centrale. Raport arheozoologic În campania de cercetări arheologice din 2010 s-a continuat cernerea sedimentului arheologic din următoarele complexe arheologice (C332, 379, 394). S-au cernut sub jet de apă peste 2000 litri de sediment în urma cărora au fost descoperite resturi faunistice, resturi de vegetale (seminţe şi cărbuni), coproliţi, ceramică, material litic, etc. Materialul faunistic a fost triat pe teren în proporţie de 100%, fapt ce a dus la identificarea arheozoologică a numeroşi taxoni: moluşte, crustacee, peşti, reptile, păsări şi mamifere. Într-o statistică primară, resturile de peşti şi moluşte predomină, ele fiind urmate la mare distanţă de cele de mamifere. S-au identificat primar: 6 taxoni de moluşte, 15 specii de peşti, 2 specii de reptile şi peste 14 specii de mamifere. Toate aceste fragmente prezintă toate caracteristicile unor deşeuri menajere: urme de taiere - de dezarticulare şi de descărnare, urme de dinţi (de carnivore, probabil câini), urme de ardere etc. Realizarea diagramei stratigrafice pentru C332 si C379 (care este în curs), va permite într-o primă etapă urmărirea evoluţiei unei zone de pasaj din tell din punct de vedere bioarheologic. Studiul tuturor acestor resturi în viitor va permite cunoaşterea diferitelor aspecte legate de paleoeconomia animalieră (culesul moluştelor, pescuitul, vânătoarea şi creşterea animalelor). De asemenea studiile de arheozoologie cuplate cu cele de paleobotanică (carpologie şi antracologie), dar şi cu cele de sedimentologie-micromorfologie vor permite observarea unor detalii sezoniere ale exploatării animalelor, dar şi a altor resurse din preajma tell-ului de la Borduşani. Fiind o aşezare preistorică relativ izolată, în insula Ialomiţei, acest tip de cercetare ne va permite în plus cunoaşterea relaţiilor dintre oameni şi mediul înconjurător, impactul uman asupra acestui mediu, dar şi evoluţia comunităţii în contextul eneoliticului din această zonă. De asemenea, pe teren s-a realizat eşantionarea a peste 80 de probe de mamifere dedicate analizei izotopice în cadrul programului European ERC Stable isotope investigations on the adaptations of Neolithic husbandry to the climatic and environmental settings of Central, Mediterranean and North-western Europe (SIANHE coordonat de Marie Balasse – CNRS, Franţa). Cu ocazia acestei campanii de săpături s-au eşantionat o serie de resturi (30) osteologice de suine (porc şi mistreţ) în vederea analizei lor din punct de vedere paleogenetic şi morfometric în cadrul proiectului NERC Pigs, People and the Neolithisation of Europe coordonat de către Dr. Keith Dobney (Aberdeen University cu parteneri Durham University şi CNRS Paris).