Borduşani | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popină | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ilie | Ana | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Parnic | Andreea | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Parnic | Valentin Aurel | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Vlad | Florin | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Popovici | Dragomir Nicolae | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
În campania anului 2007, colectivul şantierului şi-a propus următoarele:
- continuarea cercetărilor în zona de V a suprafaţei ß cu scopul asigurării conexării stratigrafice;
- continuarea cercetării structurilor de locuire neincendiate, studiate în campaniile precedente;
- studierea zonelor de pasaj existente între structurile de locuire şi precizarea relaţiilor stratigrafice dintre acestea şi locuinţe;
- continuarea cercetărilor pluridisciplinare dirijate în principal asupra complexelor ce din punct de vedere ştiinţific erau susceptibile a oferi date mai complete;
- completarea la zi a Bazei de Date a şantierului;
- continuarea lucrărilor de protecţie a tell-ului şi a săpăturii.
În consecinţă în această campanie s-a continuat cercetarea vestigiilor locuinţelor neincendiate, abandonate, descoperite în campania precedentă. Deoarece era pentru prima dată în istoria cercetării culturii Gumelniţa când fuseseră descoperite resturile a 5 locuinţe (SL, 47, 50, 52, 54 şi 56) a căror contemporaneitate a fost demonstrată pe baze stratigrafice s-a acordat a deosebită atenţie structurării spaţiale a acestei zone a aşezării şi a definirii caracteristicilor zonelor de pasaj a căror variabilitate dimensională şi de conţinut a impus elaborarea unei strategii şi mai ales a unor ritmuri variabile de cercetare.
Astfel cercetarea s-a concentrat în Sß în Sectoarele 34-36 şi 41-45 cu scopul definirii cât mai complet posibil a atributelor caracteristice pentru fiecare locuinţă din punct de vedere constructiv, funcţional şi ocupaţional în corelare cu tipul, frecvenţa şi tipologia inventarului descoperit.
Sedimentul rezultat din cercetările diferitelor zone de pasaj a fost integral cernut sub jet de apă cu scopul studierii tuturor categoriilor de materiale existente de natură arheologic, utilaj silex, piatră, arheozoologic-mamifere, avifaună, paleoihtiologic, antracologic, şi al antropologiei fizice.
În scopul realizării conexiunilor stratigrafice a Sß cu Sa s-a extins săpătura cu un şir de sectoare în partea de E a suprafeţei cu scopul ca în viitor să se poată continua cercetarea pe întreaga suprafaţă cercetată până în prezent astfel încât să se poată evidenţia aspectele generale privind organizarea, amenajarea şi utilizarea spaţiului în cazul acestei aşezări preistorice, gumelniţene.
Remarcăm totuşi că şi condiţiile de lucru au fost mult îmbunătăţite prin obţinerea autonomiei energetice a şantierului chiar dacă soluţia ce poate fi utilizată se dovedeşte a fi costisitoare. Menţionăm de asemeni şi continuarea amenajării depozitului de tranzit al şantierului ceea ce conferă condiţii mult mai bune de protejare a mobilierului descoperit şi în egală măsură de ordonare a acestuia. Protejarea săpăturii prin acoperirea sa cu folie de polietilenă dar şi realizarea gardului şi a plasei de protecţie a săpăturii şi a profilului magistral s-au dovedit a fi măsuri eficiente reducându-se mult distrugerile provocate de intemperii dar mai ales cele provocate de animale.
A continuat formarea profesională a studenţilor participanţi la săpături.
Structurile de locuire
În cursul campaniei a continuat cercetarea mai multor structuri de locuire, în principal 47, 51-54 descoperite în sectoarele 34-40 în cursul campaniei 2006. Chiar dacă aceste erau păstrate parţial datorită bioperturbărilor sau a intervenţiilor posterioare s-a putut definitiva planul general al amplasării acestora în acest sector al tell-ului.
Studiul atent al situaţiilor stratigrafice evidenţiate a evidenţiat observaţia conform căreia amplasarea structurilor construite în spaţiu sugerează în acest moment o variabilitate mai mare decât părea în urma cercetărilor anterioare.
Astfel, o zonă principală de pasaj existentă în nivelurile superioare între două şiruri de locuinţe, (şirurile 2 şi 3) pare, cel puţin spre limita de V, să fi fost ocupată de construcţii. Această situaţie sugerează că totuşi suprafaţa iniţială a tell-ului, a fost afectată de-a lungul timpului şi este posibil să fi fost mai mare decât în prezent. Această afirmaţie este demonstrată şi de resturile primului şir de construcţii din care s-au mai păstrat parţial doar două, dintre care în această campanie ne-am axat asupra SL54. Este neclară dacă o parte din aceste modificări au fost provocate în perioada locuirilor getice de aici sau sunt ulterioare.
Variabilitatea lăţimii zonelor de pasaj şi a amplasamentului locuinţelor se constituie în argumente pentru o complexitate mai mare decât era sugerată de datele cunoscute anterior a organizării spaţiului cel puţin în cazul comunităţii gumelniţene de la Borduşani.
Vestigiile descoperite aparţin primului şir de locuinţe, (SL54), celui de al doilea, (SL47, 50, 56) şi celui de al treilea, (SL52).
Din punct de vedere constructiv, datele obţinute în această campanie le confirmă pe cele din campaniile precedente. Pereţii sunt construiţi pe schelet de ţăruşi de lemn cu diametre de 4-5 cm. cu nuiele sau stuf între aceştia, totul acoperit apoi cu lut amestecat cu vegetale tocate. Ulterior aceştia erau acoperiţi cu un strat fin de lut destinat foarte probabil să finiseze suprafaţa dar şi să confere un aspect mai elaborat. Surprinzătoare rămâne descoperirea unor pereţi păstraţi în elevaţie uneori până la 0,80 m.
După cum s-a precizat în rapoartele anterioare, s-a observat compartimentarea locuinţelor în două încăperi cu dimensiuni diferite. Detaliile constructive şi ele diferenţiate, ca şi inventarul descoperit, sugerează o utilizare specifică a fiecăreia dintre cele două camere.
A continuat ordonarea, clasarea şi fişarea unui lot important de ceramică dar şi a utilajului litic sau din materii dure animale.
În cazul SL54 chiar dacă aceasta s-a păstrat pe o suprafaţă redusă, de cca. 18 m², s-a putut observa că ea a cunoscut trei etape constructive individualizate atât stratigrafic dar şi constructiv. În principal soluţiile constructive utilizate succesiv sugerează existenţa unor reparaţii ample de-a lungul cărora podeaua ce iniţial era simplă, constând dintr-o lutuială groasă de 3-5 cm care ulterior a fost înlocuită de o structură mai solidă de tipul platformă cu a substructură constând din blăni de lemn acoperită cu un alt strat de lut cu o grosime asemănătoare. Deosebită este şi modalitatea de amplasare a acestor blăni de lemn care erau depărtate unele faţă de altele la 4-5 cm. spaţiul dintre ele fiind umplut cu un sediment gălbui cenuşos. Această soluţie constructivă pare a fi mai rar utilizată la Borduşani.
SL52 a fost surprinsă la fel, pe o suprafaţă redusă de cca. 10 m², păstrându-se în special latura de N a sa. Aici peretele exterior a fost surprins în elevaţie, având 1,10 m în înălţime. Evoluţia sa a fost îndelungată, datele stratigrafice demonstrând că a fost prima dintre cele 5 locuinţe cercetate în această zonă.
În cazul SL47, 50 şi 56 au fost cercetate şi îndepărtate în totalitate resturile pereţilor prăbuşiţi, ajungându-se la nivelul podelelor care toate erau de tipul simplu constând dintr-un strat de lut depus peste patul de amenajare.
În cazul SL50 au fost cercetate podelele şi refacerile acestora până la nivelul primei (în ordinea construirii lor).
Zonele de pasaj:
Pe de altă parte, deosebit de interesantă s-a dovedit a fi evidenţierea zonelor de pasaj dintre locuinţe. Analiza dispersiei spaţiale a complexelor construite a permis remarcarea existenţei unei cazuistici variate şi unice până în prezent în arealul culturii Gumelniţa la nordul Dunării.
Prima categorie poate fi definită de zonele de pasaj dintre şirurile de locuinţe amplasate în zona de N a tell-ului, mai precis între şirurile 2 şi 3 şi care este caracterizată de o mai mare lăţime, respectiv de cca. 2,20 m şi de o compoziţie a sedimentelor ce o compun diferită, în sensul că aici depunerile menajere sunt mult mai reduse cantitativ. Deosebit de interesant este şi faptul că între şirul 1 şi şirul 2 lăţimea spaţiului existent între locuinţe este foarte redusă, respectiv de cca. 0,60 m. Deocamdată această situaţie ar putea fi explicată de amplasarea şirului 1 la extremitatea nordică a sit-ului şi deci o anume necesitate de a economisi spaţiul existent.
A doua categorie de zone de pasaj ar putea fi definită drept spaţiul cruţat între locuinţe. Situaţiile descoperite până în prezent evidenţiază o variabilitate importantă. De regulă astfel de zone de pasaj au o lăţime de 1,80 – 2 m şi sunt reprezentate de depuneri orizontale de straturi cu grosimi de până la 0,08 m, foarte bogate în depuneri menajere, oase, fragmente ceramice, cărbune, cenuşă, coproliţi în special de ierbivore, diverse resturi organice etc. Între acestea apar şi straturi de lut galben mai curate, care au fost depuse cu scopul de a se orizontaliza suprafaţa dar, foarte posibil şi cu scop de igienizare.
Au fost descoperite şi cercetate şi zone de pasaj dintre locuinţe dar cu lăţimi mai mici, între 0,60 – 0,70 m. Compoziţia unităţilor stratigrafice ce le compun este identică demonstrând utilizarea lor şi pentru depunerea resturilor menajere.
Având în vedere toate observaţiile de mai sus rezultate din cercetările de teren, s-a impus cercetarea cât mai detaliată cu putinţă a acestor zone de pasaj în vederea definirii lor cât mai complete cu putinţă. În consecinţă s-a adoptat aceeaşi metodologie de săpare şi prelevare a sedimentului utilizată şi la Hârşova. A fost realizat un caroiaj fin compus din module de câte 1 m² ce a suprapus caroiajului general al suprafeţei săpate compus la rândul lui din module de 4m². Întreg sedimentul a fost prelevat şi sitat în coloană de site de 1 mm şi de 4 mm care s-a considerat că oferă condiţii optime pentru recoltarea resturilor interesante pentru diagnoza ce trebuie realizată. În total în această campanie a fost sitată o cantitate de peste 2.000 l de sediment. Materialele rezultate au fost triate în vederea recuperării tuturor categoriilor de materiale, respectiv ceramică, silex, piatră, resturi scheletice diverse, cărbune fiecare categorie de material fiind apoi şi cântărită astfel încât în viitor se vor putea face analiza comparative între diferitele tipuri de sedimente ce compun aceste spaţii şi se vor putea face determinări pertinente asupra modului specific de utilizare şi a variaţiilor fie sezoniere deci temporale fie referitoare la paleoeconomie.
Chiar dacă studiul acestor materiale nu este încă încheiat se pot menţiona deja primele observaţii. Astfel, C297 care reprezintă o zonă de pasaj dintre două locuinţe aparţinând şirului 2 de locuinţe prezintă o variabilitate compoziţională foarte mare. Astfel zona nordică a sa este compusă din sedimente ce conţin foarte puţine deşeuri menajere de tipul fragmentelor ceramice, resturi scheletice sau materiale organice. Zona de S însă marchează o mare diferenţă, aici deşeurile menajere fiind numeroase. Toate categoriile de resturi sunt prezent adăugându-se şi cenuşa uneori în cantităţi importante. În acest stadiu al cercetării noastre se poate avansa ipoteza unei polifuncţionalităţi a acestor spaţii care uneori par a nu fi fost folosite numai pentru circulaţie ci şi pentru depunerea resturilor menajere sau chiar pentru efectuarea unor activităţi punctuale.
Studiu sedimentologic în aşezarea neo-eneolitică de tip tell Borduşani Popină, campania 2007. Raport preliminar.
Constantin Haită (MNIR-CNCP), Daniela Dimofte (Univ. Bucureşti - FGG)
În timpul campaniei de cercetări arheologice din anul 2007, studiul sedimentologic a avut două obiective importante:
- înregistrarea micro-stratigrafică şi eşantionarea micromorfologică a structurilor cercetate arheologic;
- realizarea unui aliniament de carotaje, în vederea înregistrării stratigrafiei la nivel general, în zonele care nu au fost cercetate arheologic până în prezent.
Un eşantion micromorfologic a fost prelevat în peretele sudic al unui cuptor (C362) în vederea analizării materialelor de construcţie, precum şi a diferitelor faze de amenajare şi utilizare.
O succesiune de patru eşantioane micromorfologice a fost prelevată în cadrul unei zone de pasaj cercetată arheologic în mod sistematic, în scopul analizei întregii succesiuni stratigrafice, precum şi a variaţiilor laterale de facies, deosebit de importante în studiul detaliat al acestor zone de locuire. Analiza unor astfel de zone de pasaj, la nivel microscopic, a permis evidenţierea unor niveluri foarte fine, ce nu pot fi decelate în teren, ce au fost atribuite unor activităţi umane punctuale, marcând momente scurte de timp din evoluţia acesteia. Prezenţa unor niveluri de sediment fin, fără constituenţi antropici, a fost interpretată, la nivel de teren, ca posibile amenajări în zona de exterior a unei locuinţe, ce a funcţionat, eventual, ca o anexă a acesteia.
Cele 13 carotaje sedimentologice au fost realizate pe un aliniament orientat N - S, cu o echidistanţă de 5 m, la o adâncime de 2,40 m. Analiza stratigrafiei de ansamblu rezultată prin corelarea succesiunilor sedimentare a evidenţiat următoarele aspecte de ordin general:
- absenţa nivelului de locuire getică în zona de sud a Popinei;
- prezenţa locuirii eneolitice pe toată suprafaţa Popinei, cel puţin în zona central-estică a aliniamentului carotajelor;
- prezenţa, în toată zona cercetată, a unui nivel siltic, galben deschis, omogen, fără constituenţi antropici ce corespunde, cel mai probabil, unei 'amenajări’ post-eneolitice (getice?), identificată prin cercetările arheologice realizate de Gheorghe Trohani. Acest nivel va fi cercetat în detaliu în cadrul unei secţiuni arheologice.
Raport preliminar privind resturile scheletice aparţinând mamiferelor
Adrian Bălăşescu (MNIR-CNCP), Rene Kysely (IA Praga)
Nivelul eneolitic de la Popina Borduşani (cultura Gumelniţa, faza A2), a furnizat în ultimii ani o cantitate însemnată de resturi faunistice. De asemenea şi în campania din 2007 s-au recoltat peste 900 de resturi faunistice de mamifere. Specificăm că toate acestea provin numai din suprafaţa ?.
Fauna cercetată, destul de bogată şi extrem de variată este o dovada a faptului că populaţia eneolitică de la Popina - Borduşani exploata din plin bogăţia mediului înconjurător.
Mamiferele au cea mai mare pondere în cadrul spectrului faunistic de la Borduşani. Dintre acestea mamiferele domestice predomină cu cca. 81,1 % ca NR şi 66,7 % NMI. Ca NR bovinele şi suinele prezintă procentaje apropiate de respectiv 26,6 % şi 25,7 %, ceea ce ne face să credem că aceste specii jucau un rol important, de prim ordin în economia animalieră. Ovicaprinele se plasează pe locul doi (15,5 %), ele fiind urmate de câine (11,8 %).
Ca NMI situaţia este mult mai interesantă deoarece câinele, ovicaprinele şi porcinele, care prezintă procentaje apropiate se situează pe primul loc, ele fiind urmate de bovine. Din punct de vedere al cantităţii de carne, bovinele sunt cele mai importante, numai dacă ne gândim la faptul că o vită adultă este egală cu trei indivizi de porc maturi din punct de vedere ponderal. Pe lângă carne cornutele mari şi mici mai furnizau şi o serie de produse secundare, în principal lapte şi posibil lână (ovinele).
Faţă de alte aşezări gumelniţene, Popina - Borduşani se remarcă prin procentajul mare de resturi de câine. Această situaţie mai este întâlnită doar la Căscioarele şi la Hârşova. Interesant este faptul că până în prezent în patru aşezări gumelniţene (Borduşani, Hârşova, Măriuţa şi Vităneşti) a fost pus în evidenţã consumul alimentar al acestui animal, pe baza inciziilor de dezarticulare şi descărnare prezente pe oase.
Vânatul contribuie şi el la suplimentarea alimentaţiei carnate. Pornind de la numărul de resturi şi indivizi putem spune că se vânau în special mistreţul şi cerbul. Având în vedere bogăţia specifică se observă că populaţia de la Borduşani vâna specii de talie mare şi medie, care furnizau pe lângă carne si o serie de alte produse: piei, oase, coarne, etc.
Lista speciilor de mamifere vânate este destul de mare, 15, dintre acestea predominate sunt cele care preferă din punct de vedere ecologic pădurea (Cervus elaphus, Sus scrofa, Lynx lynx, Felis silvestris, Martes sp.).
Datele obţinute în urma acestei noi campanii ne arată că din punct de vedere arheozoologic aşezarea de la Borduşani îşi păstrează în acest stadiu al cercetării caracteristica care îl face unic în peisajul gumelniţean şi anume, procentajul ridicat al oaselor de câine.
În final specificăm ca o serie de resturi osteologice de suine de la Bordusani Popina (nivelurile eneolitice) au furnizat date de paloegenetică extrem de interesante care au facut obiectul unei publicatii colective (Ancient DNA, pig domestication, and the spread of the Neolithic into Europe) în cadrul proiectului european The bioarchaeology of pig domestication and husbandry: its role in the biological, economic and social development of complex human society coordonat de Keith Dobney (Durham University).
De asemenea in cadrul programului Econet - Des bœufs, des souris et des hommes : premiers animaux domestiques et premiers commensaux en Europe continentale tempérée (fin du 7e mill.– 3e mill. a. J.-C.). Eclairages centre-européens (Moldavie, Muntenie, Doubroudja, Moravie, Bohème) et ouest-européens (Bassin Parisien, Ouest de la France) coordonat de Anne Tresset (Centre National de Recherches Scientifiques) s-au analizat din punct de vedere paleogenetic şapte eşantioane de ovicaprine şi bovine.
Raport preliminar privind studiul paleoihtiologic
Valentin Radu (MNIR-CNCP)
S-a continuat studiul resturilor faunistice provenind din eşantioanele prelevate din locuinţa 50, nivelul Gumelniţa.
Pentru locuinţa 50 s-au prelevat materiale faunistice din cca. 300 l de sediment.
Au fost identificate resturi ale racilor, moluştelor şi peştilor. In ceea ce priveşte peştii au fost studiate până în prezent un număr de 860 resturi faunistice. Se întâlnesc specii comune în apele dulci curgătoare sau Dunăre: sturioni, ştiuca (Esox lucius), batca (Blicca bjoerkna), crapul (Cyprinus carpio), babuşca (Rutilus rutilus), roşioara (Scardinius erythrophtalmus), lin (Tinca tinca), somnul (Silurus glanis), biban (Perca fluviatilis), ghiborţ (Acerina sp.) şi şalăul (Stizostedion lucioperca). Nu au fost întâlnite specii marine.
Resturile de peşte provin de la indivizi de talii diferite. Predomină indivizii de talie mică şi medie.
S-a observat prezenta urmelor de roadere şi de dinţi ca şi a deformărilor cauzate de trecerea prin tubul digestiv cea ce ne sugerează ca mare parte din material reprezintă resturi menajere.
Rezumat:
În campania anului 2007, colectivul şantierului şi-a propus următoarele: continuarea cercetărilor în zona de V a suprafaţei ß cu scopul asigurării conexării stratigrafice; continuarea cercetării structurilor de locuire neincendiate, studiate în campaniile precedente; studierea zonelor de pasaj existente între structurile de locuire şi precizarea relaţiilor stratigrafice dintre acestea şi locuinţe; continuarea cercetărilor pluridisciplinare dirijate în principal asupra complexelor ce din punct de vedere ştiinţific erau susceptibile a oferi date mai complete; completarea la zi a Bazei de Date a şantierului; continuarea lucrărilor de protecţie a tell-ului şi a săpăturii. În consecinţă în această campanie s-a continuat cercetarea vestigiilor locuinţelor neincendiate, abandonate, descoperite în campania precedent atribuite culturii Gumelniţa.