Borduşani | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popină | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ilie | Ana | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Parnic | Andreea | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Parnic | Valentin Aurel | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Dobre | Viorel | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Vlad | Florin | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Popovici | Dragomir Nicolae | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Anghelinu | Mircea | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Mărgărit | Monica | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niţă-Bălăşescu | Loredana-Cristina | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
În campania anului 2006, colectivul şantierului şi-a propus următoarele: continuarea cercetărilor în zona de V a suprafaţei ß cu scopul asigurării conexării stratigrafice; continuarea cercetării structurilor de locuire neincendiate, studiate în campaniile precedente; studierea zonelor de pasaj existente între structurile de locuire şi precizarea relaţiilor stratigrafice dintre acestea şi locuinţe; continuarea cercetărilor pluridisciplinare dirijate în principal asupra complexelor ce din punct de vedere ştiinţific erau susceptibile a oferi date mai complete; completarea la zi a bazei de date a şantierului; continuarea lucrărilor de protecţie a tell-ului şi a săpăturii.
Remarcăm totuşi că în perioadele când săpătura a putut fi efectuată condiţiile de lucru au fost considerabil ameliorate prin obţinerea autonomiei energetice a şantierului şi prin posibilitatea utilizării unei surse proprii de apă tehnologică. Menţionăm de asemeni şi terminarea realizării depozitului de tranzit al şantierului ceea ce va conferi pe viitor posibilităţi mult mai bune de protejare a mobilierului descoperit şi în egală măsură de ordonare a acestuia. S-a reuşit realizarea protejării săpăturii astfel încât aceasta să nu mai fie afectată de distrugerile provocate de animale.
S-a organizat şi în această campanie Ziua Porţilor Deschise ocazie cu care a fost prezentată participanţilor o expoziţie dedicată istoricului cercetărilor şi principalele rezultate obţinute.
Au fost realizate cu sprijinul deosebit al TVR Cultural o serie de trei emisiuni dedicate cercetărilor arheologice de aici şi potenţialului cultural şi turistic al zonei.
A continuat formarea profesională a studenţilor participanţi la săpături, din ţară şi din străinătate.
În cursul campaniei a continuat cercetarea mai multor structuri de locuire, în principal 47, 51-54 descoperite în sectoarele 34-40. După cum s-a mai menţionat în rapoartele precedente zonele exterioare suprafeţei cercetate sunt puternic afectate de bioperturbări. Din această cauză complexele se păstrează de cele mai multe ori parţial în suprafeţe uneori deconectate stratigrafic. Cu toate acestea au putut fi cercetate şi puse în evidenţă, în această campanie, pentru prima dată resturile a cinci locuinţe contemporane. Faptul că unele dintre aceste nu se mai păstrau decât în mică măsură demonstrează că dimensiunile actuale ale tell-ului sunt mai reduse decât în momentul locuirii sale de către comunitatea gumelniţeană.
Pe de altă parte, deosebit de interesantă s-a dovedit a fi evidenţierea zonelor de pasaj dintre acestea. Astfel, s-a observat că ele aveau dimensiuni variabile, între 0,60-2,20 m. Amplasarea structurilor construite în spaţiu sugerează în acest moment o variabilitate mai mare decât părea în urma cercetărilor anterioare. Astfel, zonă principală de pasaj existentă în nivelurile superioare între cele două rânduri de locuinţe pare, cel puţin spre limita de V, să fi fost ocupată de construcţii. Această situaţie sugerează că totuşi suprafaţa iniţială a tell-ului, chiar dacă afectată de-a lungul timpului, este posibil să nu fi fost cu mult mai mare decât în prezent. Variabilitatea lăţimii acestor zone de pasaj şi a amplasamentului locuinţelor se constituie în argumente pentru o complexitate mai mare decât era sugerată de datele cunoscute anterior a organizării spaţiului cel puţin în cazul comunităţii gumelniţene de la Borduşani.
În ceea ce priveşte organizarea şi amenajarea spaţiului interior, al locuinţelor remarcăm o caracteristică a locuinţelor eneolitice de aici şi anume amplasarea structurilor de combustie - cuptoare - pe latura de E a acestora. Tot pe această latură apar şi laviţele, atunci când au fost surprinse. Aceste date par a demonstra una din caracteristicile organizării şi amenajării spaţiului interior la Borduşani.
Din punct de vedere constructiv, datele obţinute în această campanie le confirmă pe cele din campaniile precedente. Pereţii sunt construiţi pe schelet de ţăruşi de lemn cu d = 4-5 cm cu nuiele sau stuf între aceştia, totul acoperit apoi cu lut amestecat cu vegetale tocate. Ulterior aceştia erau acoperiţi cu un strat fin de lut destinat foarte probabil să finiseze suprafaţa dar şi să confere un aspect mai elaborat. Surprinzătoare rămâne descoperirea unor pereţi păstraţi în elevaţie uneori până la 0,80 m.
În toate cazurile, în care condiţiile de conservare au permis, s-a observat compartimentarea locuinţelor în două încăperi cu dimensiuni diferite. Detaliile constructive ce demonstrează şi o tratare diferită sugerează o utilizare specifică a fiecăreia dintre cele două camere.
A continuat ordonarea, clasarea şi fişarea unui lot important de ceramică dar şi a utilajului litic sau din materii dure animale.