Borduşani | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popină | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
Studiu arheozoologic preliminar
Adrian Bălăşescu, Valentin Radu
Mamifere
Mamiferele sunt bine reprezentate în cadrul spectrului faunistic analizat (34% din total). Acestea sunt de doua categorii: domestice (vita domestică, porcul, oaia, capra şi câinele) şi sălbatice (cerb, căprior, mistret, bour, lup, vulpe, bursuc, vidra, pisica sălbatica, ras, jder, dihor, cal sălbatic, cerb lopătar, castor, iepure sălbatic). Prezenţa lor ilustrează două tipuri de activităţi şi anume: creşterea animalelor şi vânătoarea.
În cadrul activităţii de creştere a animalelor, o pondere crescută o are exploatarea suinelor şi a bovinelor, care sunt urmate de ovicaprine şi caine.
Porcul domestic, (Sus domesticus), descoperit era de un tip primitiv, de talie medie, ce prezintă o mare variabilitate dimensională, cu un dimorfism sexual slab reprezentat. Aceste animale trăiau se pare, într-o stare de semi-sălbăticie, lucru întâlnit mai ales în cadrul aşezărilor din regiunile cu biotopuri lacustre care favorizau încrucişarea speciei domestice cu cea sălbatică. Existenţa metişilor a fost pusă în evidenţă la Borduşani-Popină, dar şi în alte aşezări eneolitice gumelniţene.
Bovinele şi ovicaprinele prezintă curbe de abataj asemănătoare în cadrul cărora animalele tinere predomină, ceea ce ilustrează în general o exploatare mai ales pentru carne şi în subsidiar pentru produse secundare, (lapte şi lână în cazul ovinelor).
Pentru câine pe lângă funcţiile sale utilitare, (paza locuinţelor şi a turmelor, însoţitor la vânătoare, etc.), care l-au făcut să fie primul animal domesticit de către om, avem dovezi tafonomice, (incizii de dezarticulare şi descărnare pe oase), care atestă consumul alimentar al speciei în aşezarea de la Borduşani-Popină. De asemenea s-a observat că în condiţiile în care specia nu era consumată, după moartea sa, blana era prelevată şi utilizată în diferite scopuri.
Vânătoarea este relativ bine atestată ca NR (cca. 22%), NMI (30%) şi număr de specii, (16). Cei mai vânaţi taxoni sunt mistreţul şi cerbul, animale de talie mare şi medie care furnizau o cantitate de carne suficient de mare, dar şi alte produse ca pielea, coarnele, grăsimea, etc. O analiză a preferinţelor ecologice ale mamiferelor sălbatice ar indica în preajma aşezării existenţa unor masive păduroase, brăzdate de lacuri, canale, dar şi existenţa unor mici deschideri de câmpie.
De asemenea datorită tehnicilor de săpătură extrem de fine şi a metodologiei arheologice şi arheozoologice s-au cernut peste 300 de l de sediment din diferite contexte arheologice. Acest lucru a permis identificarea (în colaborare cu Thomas Cucchi - Durham University şi Anne Tresset - Centre Nationale des Recherches Scientifiques) a unor resturi de Mus sp. (specie de şoarece). Din păcate situaţia stratigrafică extrem de complexă, (numeroase perturbaţii stratigrafice, galerii de crotovine recente etc.), de la Borduşani nu a permis în acest moment datarea lor ca aparţinând în mod cert locuirii eneolitice.
Menţionăm că o serie de resturi osteologice de la Borduşani au fost trimise pentru analize de paleogenetică (pentru suine la Oxford University, bovine la Mainz University şi ovicaprine la Ecole Normale superieure Lyon). Acestea vor permite studierea tipurilor genetice ale animalelor domestice din perioada neo-eneolitică pe un areal foarte larg, între oceanul Atlantic şi Munţii Urali. Costurile acestor analize, precum şi datările absolute prin C14 ale acestor eşantioane sunt suportate de programul Chronobos şi Econet, (coordonat de Anne Tresset, Centre Nationale des Recherches Scientifiques)[Adrian Bălăşescu]
Moluşte şi peşti
S-a continuat studiul resturilor faunistice provenind din eşantioanele prelevate din locuinţele 47 şi 50, nivelul Gumelniţa.
Pentru L47 s-au prelevat materiale faunistice din cca. 50 l de sediment iar pentru L50 din peste 300 l.
Au fost identificate resturi ale racilor, moluştelor şi peştilor. Date complete avem doar despre materialele din SL47.
Materialul este destul de fragmentat mai ales în cazul moluştelor.
Resturile de peşte provin de la mai mulţi indivizi de talii diferite. În ceea ce priveşte dimensiunile predomină indivizii de talie mică şi medie.
S-a observat prezenta urmelor de roadere şi de dinţi ca şi a deformărilor cauzate de trecerea prin tubul digestiv.
Rezultatele vor contribui la caracterizarea evoluţiei structurilor studiate. [Valentin Radu]