Borduşani | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popină | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
Raport sedimentologic preliminar
Constantin Haită
În campania de cercetări din anul 2006, studiul sedimentologic a fost orientat asupra înregistrării şi descrierii profilului magistral (sudic) din două sectoare aparţinând suprafeţei cercetate în prezent - Sß. Succesiunea stratigrafică analizată constă din niveluri ce aparţin unor locuinţe neincendiate, niveluri de locuire exterioare, niveluri de deşeuri menajere, niveluri atribuite unor zone de pasaj şi unităţile corespunzătoare unor gropi sau tranşee.
Studiul micromorfologic a avut ca scop detalierea informaţiilor de ordin micro-stratigrafic asupra zonelor de pasaj observate în timpul cercetărilor arheologice. Au fost eşantionate două astfel de zone, înregistrate ca şi complexe şi notate cu C297, respectiv C351.
Complexul 297 corespunde unităţilor acumulate în zona de pasaj dintre locuinţele SL51 şi SL47. Succesiunea eşantionată în această zonă (S1, S2) constă dintr-o alternanţă de niveluri siltice gălbui, omogene, ce includ rari constituenţi antropici fini (granule de cenuşă şi cărbune, oase de peşti), lentile de cenuşă şi cărbune, niveluri granulare fine cu frecvente scoici şi oase de peşti şi lentile de deşeuri menajere cu coprolite şi oase de peşti. În cadrul acestei succesiuni au fost observate lamine argiloase fine depuse în timpul precipitaţiilor.
Succesiunea stratigrafică studiată în cadrul C351 este foarte asemănătoare cu cea din complexul C297, diferenţa constând în frecvenţa ceva mai ridicată a nivelurilor siltice, omogene, mai compacte, în compoziţia cărora constituenţii antropici lipsesc sau sunt foarte rari. Acestea ar putea corespunde unor niveluri de amenajare a acestei zone de pasaj. Eşantioanele micromorfologice (S3, S4, S5) înregistrează evoluţia pe verticală a depunerilor cu caracter antropic şi natural din acest complex.
Scopul studiului micromorfologic este de a înregistra în detaliu evoluţia pe verticală a acumulărilor din cele două zone, pe baza tipurilor de activităţi antropice care au putut determina formarea acestora, ca şi a transformărilor suferite de fiecare acumulare în parte sub acţiunea factorilor antropici (compactare prin pasaj repetat, în mediu sec sau umed; remaniere; amestec) sau fizico-chimici.