Borduşani | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popină | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bălăşescu | Adrian | participant | Instiuție Nedefinită |
| Vlad | Florin | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Nălbitoru | Alexandru | participant | Muzeul Municipal Câmpulung |
| Popovici | Dragomir Nicolae | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Torcică | Ion | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
În cadrul cercetării arheologice interdisciplinare realizată aici, în campania anului 2003, colectivul şantierului şi-a propus în principal următoarele:
- continuarea cercetărilor în suprafeţele beta şi gamma cu scopul punerii în conexiune stratigrafică a acestora cu suprafaţa gamma;
- terminarea cercetării structurilor de locuire surprinse în campania precedentă;
- urmărirea prioritară a relaţiilor spaţiale existente între diversele structuri de locuire;
- continuarea studierii zonelor de pasaj observate între diversele structuri de locuire în decursul campaniilor precedente;
- realizarea diagramei stratigrafice a săpăturii acestei campanii;
Cercetările efectuate au permis obţinerea unor date foarte importante, referitoare în special la ultimile niveluri de locuire gumelniţene de pe popina de la Borduşani: locuinţe, soluţii constructive, materiale utilizate şi relaţiile spaţiale observate mai ales în cazul locuinţei nr. 33 ale cărei resturi au fost demontate integral. S-a putut observa astfel că aceasta, neincendiată, pare să fi fost distrusă intenţionat şi sistematic. Resturi ale podelei cu lipiturile refacerilor erau răvăşite printre bucăţi mai mari ale pereţilor.
Locuinţa pare să fi fost împărţită în două camere cu dimensiuni diferite. A fost surprins şi o parte din pragul de lemn amplasat în zona trecerii dintre acestea.
Structura de combustie a fost şi ea distrusă sistematic şi în consecinţă nu s-a putut preciza dacă era un cuptor sau o vatră. Era amplasată în camera mai mare, lângă ea fiind grupate mai multe fragmente ceramice provenind de la vase modelate din pastă fină şi dimensiuni medii şi mici. Fragmente ceramice provenind de la vase modelate din pastă grosieră şi semifină cu dimensiuni mai mari, erau grupate în camera mai mică, în zona de SV a acesteia.
O atenţie deosebită a fost acordată zonelor de pasaj, care sugerează o utilizare specifică a spaţiului în cazul acestei aşezări. Aceste observaţii vor trebui confirmate de viitoarele cercetări.
A fost creată baza de date a şantierului în care au fost introduse toate înregistrările (US-uri) din suprafeţele ß şi ? şi tot utilajul pe piatră şi silex din campaniile 2000-2003. Au fost realizate şi Diagramele Stratigrafice Cumulative de Sector ale aceloraşi suprafeţe.
S-a continuat prelucrarea materialului ceramic din campaniile 2000-2003 şi introducerea fişelor în baza de date a şantierului.
Studiul arheozoologic al faunei de mamifere
Fauna de la Borduşani analizată în urma săpăturilor din vara anului 2003 numără peste 2000 de resturi de mamifere, din care au fost determinate specific circa 1254 (65%). Speciile de mamifere aparţin atât animalelor domestice: Bos taurus (vită domestică), Ovis aries (oaie), Capra hircus (capră), Sus domesticus (porc), Canis familiaris (câine), cât şi celor sălbatice: Canis lupus (lup), Vulpes vulpes (vulpe), Lynx lynx (râs), Felis silvestris (pisică sălbatică), Martes sp. (jder), Meles meles (bursuc), Mustela putorius (dihor), Lutra lutra (vidra), Equus cf. caballus (cal sălbatic), Sus scrofa (mistreţ), Cervus elaphus (cerb), Capreolus capreolus (căprior), Bos primigenius (bour), Castor fiber (castor) şi Lepus europaeus (iepure de câmp).
Animalele domestice sunt mai bine reprezentate ca NR (81,1%) şi ca NMI (66,7%) faţă de cele sălbatice.
Ca număr de resturi, bovinele şi porcinele au cea mai mare pondere ca NR (circa 25% fiecare), ceea ce sugerează rolul important pe care aceste specii îl deţin în cadrul paleoeconomiei animaliere. Pe locul doi se situează ovicaprinele, urmate de resturile de câine.
Ca NMI situaţia este extrem de interesantă, deoarece câinii, ovicaprinele şi suinele prezintă procentaje apropiate care le plasează pe primul loc, acestea fiind urmate de bovine. Totuşi din punct de vedere al cantităţii de carne furnizate vita domestică are cea mai mare pondere.
Studiul vârstelor de sacrificare demonstrează că bovinele erau exploatate atât pentru consumul carnat, cât şi pentru produsele lor secundare pe care le furnizează, în timp ce cornutele mici sunt exploatate în principal pentru produsele lor secundare, in special lapte şi posibil lână.
În ceea ce priveşte sacrificarea câinilor pentru consum, este greu de spus dacă acesta este un obicei alimentar sau dacă în anumite circumstanţe de stres alimentar (lipsa unor resurse alimentare în perioada de iarnă) specia are o valoare alimentară.
Vânatul contribuie la suplimentarea resurselor de hrană. Speciile de animale sălbatice cele mai bine reprezentate sunt în principal mistreţul şi cerbul.
Studiu sedimentologic.Raport preliminar.
Constantin Haită (MNIR-CNCP)
În campania de cercetări arheologice 2003, obiectivele noastre au fost continuarea cercetării sedimentologice şi micromorfologice a locuinţelor gumelniţene, în special a celor neincendiate, ca şi detalierea stratigrafiei de ansamblu a aşezării.
În acest scop, în suprafaţa S?, sector 34, SL 40 (conservată doar parţial, din cauza şanţurilor de fundaţie posterioare şi a unor gropi getice), a fost studiată întreaga succesiune stratigrafică a locuinţei, alcătuită din podele, lutuieli fine, niveluri ocupaţionale şi nivelul de amenajare depus înaintea realizării construcţiei.
În scopul studierii microstratigrafiei succesiunilor de construcţie, amenajare şi utilizare a spaţiului din interiorul locuinţelor, a fost realizată, pe profilul vestic al martorului stratigrafic al sectorului, o eşantionare continuă, pe două coloane situate una în vecinătatea celeilalte, constând din 11 probe micromorfologice.
Studiile micromorfologice realizate până în prezent au permis individualizarea diferitelor zone de activitate din locuinţele gumelniţene, ca şi elaborarea unei baze de referinţă pentru diferenţierea, din acest punct de vedere, a locuinţelor gumelniţene din acest sit.
Cu ocazia realizării (în scopuri utilitare) unui sondaj de 2 x 1 m, situat în vecinătatea vestică a suprafeţei cercetate, a fost studiată şi eşantionată succesiunea stratigrafică observată pe profilul estic. Foarte interesant este faptul că, în această zonă, locuirea eneolitică nu este suprapusă de nivelurile getice. Studiile micromorfologice anterioare asupra unităţilor stratigrafice atribuite perioadei de abandon a sitului după întreruperea locuirii eneolitice au evidenţiat faptul că cele două niveluri culturale sunt separate prin orizonturi formate prin transformarea pedogenetică a nivelurilor eneolitice.
În cazul acestui sondaj, a putut fi observată şi eşantionată micromorfologic o succesiune constând din nivelurile de construcţie şi locuire ale unor locuinţe gumelniţene, ca şi nivelurile transformate pedogenetic după întreruperea locuirii eneolitice până în prezent.
Rezumat:
În cadrul cercetării arheologice interdisciplinare realizată aici, colectivul şantierului şi-a propus în principal următoarele: continuarea cercetărilor în suprafeţele β şi γ cu scopul punerii în conexiune stratigrafică a acestora cu suprafaţa ά; erminarea cercetării structurilor de locuire surprinse în campania precedentă; urmărirea prioritară a relaţiilor spaţiale existente între diversele structuri de locuire; continuarea studierii zonelor de pasaj observate între diversele structuri de locuire în decursul campaniilor precedente; realizarea diagramei stratigrafice a săpăturii acestei campanii. Cercetările efectuate au permis obţinerea unor date foarte importante, referitoare în special la ultimele niveluri de locuire gumelniţene de pe popina de la Borduşani: locuinţe, soluţii constructive, materiale utilizate şi relaţiile spaţiale observate mai ales în cazul locuinţei nr. 33 ale cărei resturi au fost demontate integral.