Borduşani | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popină | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport arheoihtiologic preliminar
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 92998.01 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Borduşani
Localitate:
Borduşani
Punct:
Popină
Localizare:
| 92998.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Nălbitoru | Alexandru | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Vlad | Florin | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Popovici | Dragomir Nicolae | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Torcică | Ion | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Ciobanu | Cristian | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie |
| Vasile | Sandu Gabriel | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie |
| Dumitraşcu | Valentin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Ecologie |
| Gheorghiu | Corina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Ecologie |
Raport:
Din punct de vedere arheoihtiologic, Popina Borduşani (jud. Ialomiţa) aşezare din valea inundabilă a Dunării, prezintă un deosebit interes. Miile de resturi osoase de peste scoase la iveală de-a lungul campaniilor de săpături arheologice din nivelul cultural Gumelniţa indică locul important pe care pescuitului îl deţine în cadrul economiei acestei comunităţi.
Studiile arheoihtiologice întreprinse încă din anul 1993 (Radu, 1997) ne–au determinat a atribui vechilor locuitori o bună cunoaştere atât a mediului geografic învecinat popinei (localizarea diferitelor lacuri şi bălţi şi cunoaşterea configuraţiei malurilor şi a adâncimii apei în diferite puncte ale şenalului) cât şi a biologiei principalelor specii de peşti pescuite. Ei profitau, probabil, de toate condiţiile favorabile capturării unor mari cantităţi de peşte din timpul unui an.
Astfel, cu metode şi unelte rudimentare ce sunt utilizate şi azi în cazuri asemănătoare (coşul, plase din fibre textile) capturile puteau fi semnificative.
Deoarece în anii trecuţi s-a putut cunoaşte spectrul general al speciilor frecvent consumate de locuitorii popinei (Radu 1997) în special din suprafaţa alfa, in campaniile din 2001-2002 prelevările de material s-au realizat din ultimele nivele de locuire Gumelniţa A2 din suprafaţa ß (ce continuă prelevările din anul 1998 până în prezent). În cazul Popinei Bordusani datorită condiţiilor dificile de studiu (lipsa apei curente şi a electricităţii), foarte eficiente s-au dovedit utilizarea metodei clasice de prelevare "la ochi", sau directă, odată cu celelalte materiale arheologice.
Deşi materialul faunistic se afla încă în studiu primele rezultate preliminare ne confirmă existenţa principalelor clase de animale ce au contribuit la alimentaţia comunităţii de aici. Este vorba de Mollusca, Pisces şi Reptilia.
Pisces
Până în prezent cunoaştem doar spectrul specific. Este vorba de principalele specii comune în apele Dunării precum sturioni, ştiucă (Esox lucius), crap (Cyprinus carpio), somn (Silurus glanis) şi şalău (Stizostedion lucioperca). Ca şi în materialele antecedente este vorba de specii de mari dimensiuni, rezultatele acestea fiind direct dependente de metoda de prelevare.
Reconstituirea dimensiunilor pentru indivizii determinaţi în ultimele nivele de locuire Gumelniţa de pe popină arată că taliile de captură erau în continuare destul de mari, ceea ce denotă că pescuitului i se alocă în continuare o atenţie deosebită.
De exemplu dimensiunile de captură ale somnului (Silurus glanis) se încadrează între 521 şi 2857 mm lungime totală sau 0,9-156 kg greutate, dar taliile obişnuite de captură sunt în jurul valorilor de 1000-1200 mm sau 7-12,5 kg ceea ce este normal chiar şi pentru zilele noastre.
La crap dimensiunile se grupează in jurul valorilor de 300-1100 mm lungime totală sau 0,7-18 kg greutate. Pentru această specie dimensiunile obişnuite de captură se situează între 600-900 mm sau 3-11 kg în această categorie aflându-se circa 60% din indivizi.
Din punct de vedere arheoihtiologic rezultatele acestui studiu se adaugă celor deja obţinute încadrând pescuitul şi consumul de peşte printre activităţile de primă importanţă pentru locuitorii eneolitici, în acest sens aşezarea gumelniţeană Popina Borduşani aliniindu–se celorlalte situate pe malurile Dunării.
Deloc de neglijat este şi faptul că aceste studii, încep să individualizeze aşezarea din punctul de vedere arheoihtiologic, un rol foarte important avându-l şi poziţia geografică (în mijlocul apelor, izolată de partea continentală) în care este amplasată.