Borduşani | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popină | Anul: 1997
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1997
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 92998.01 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Borduşani
Localitate:
Borduşani
Punct:
Popină
Localizare:
| 92998.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Popovici | Dragomir Nicolae | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Geanina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Trohani | George | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vlad | Florin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| xxBălășescuxx | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moise | Dragomir | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Marinescu Bîlcu | Silvia | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
În campania 1997, colectivul şantierului şi-a propus continuarea cercetării în sectoarele ? şi ? în vederea epuizării nivelului Latene şi studierea aşa-numitului "nivel de abandon" ce constituie partea superioară a depozitului arheologic aparţinând locuirii gumelniţene.
Au fost studiate resturile unor locuinţe gumelniţene distruse prin incendiere sau abandonate.
Şi aici lucrările au fost afectate serios de sezonul extrem de ploios, astfel încât proiectul de sondaj ce fusese planificat să fie efectuat la baza tell-ului în scopul studierii din punct de vedere sedimentologic şi palinologic nu a mai putut fi efectuat.
Fauna Gumelniţa, Dragomir Moise, MNIR – CNCP
Studiul materialului osteologic recoltat din suprafeţele ? şi ? a permis o privire comparativă asupra datelor paleoeconomiei animaliere, cu cele provenite din nivelele timpurii Gumelniţa.
Micromorfologie, Constantin Haită, MNIR - CNCP
În campania de săpături arheologice din anul 1997, s-a continuat studiul unităţilor sedimentare atribuite nivelului Gumelniţa A2.
O atenţie deosebită s-a acordat studiului unui nivel ce corespunde perioadei de abandon a aşezării eneolitice şi ultimelor nivele eneolitice, ce prezintă o importantă transformare sub acţiunea factorilor naturali, în scopul înţelegerii cadrului natural al acestui abandon.
Fauna Latene, Adrian Bălăşescu, MNIR – CNCP.
În economia animală a comunităţii getice de la Borduşani ponderea cea mai mare o au mamiferele domestice, pe primul loc situându-se porcul, lucru evidenţiat de numărul mare de indivizi identificaţi, 31% din totalul mamiferelor domestice. Bovinele şi ovicaprinele erau exploatate mai ales pentru produsele lor secundare: lapte şi forţă de muncă (în cazul bovinelor), lapte şi lână (în cazul ovicaprinelor), lucru dovedit şi de vârstele de sacrificare ale acestor indivizi, şi implicit a raportului dintre subadulţi şi adulţi, care ilustrează grija pentru animalele adulte.
Vânătoarea pare să reprezinte o activitate secundară, de suplimentare a cantităţii de hrană şi de apărare împotriva acţiunii predătoare a diferitelor specii de carnivore.
În campania de săpături arheologice 1997 s-a prelucrat materialul din două noi suprafeţe, ? şi ?, aparţinând culturii Gumelniţa A2.
S-au identificat 693 resturi osoase de peşte aparţinând taxonilor. Silurus galanis (somn), Abramis brama (plătică), Aspius aspius (avat), Cyprinus carpio (crap), Stizostedion lucioperca (şalău), Esox lucius (ştiucă), Huso huso (morun).
Analiza tehnologică şi tipologică a materialului litic descoperit în aşezările de tip tell de la Borduşani- Popină şi Harşova-Tell, Geanina Haită, MNIR - CNCP
Materialul litic descoperit în aşezările menţionate oferă date importante despre ocupaţiile comunităţilor gumelniţene ce ocupau cele două aşezări.
S-a urmărit stabilirea categoriilor tipologice, a variantelor acestora, ponderea categoriilor tipologice identificate în materialul litic avut la dispoziţie.
De asemenea, s-a urmărit identificarea elementelor tehnologice din lanţul operaţional care a dus la confecţionarea pieselor, mai ales a pieselor confecţionate din silex (tipul percuţiei şi a percutorului utilizat, tipul retuşelor care alcătuiesc un gratoar etc.)
S-a observat ponderea numerică importantă a gratoarelor şi a lamelor retuşate, dar şi numărul mic de vârfuri de săgeată.