Boldeşti | Judeţ: Prahova | Anul: 2019
Descriere:
Anul cercetarii:
2019
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca romană târzie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar; Domestic;
Tipuri de sit:
Mormânt tumular; Locuire;
Cod RAN:
| 132388.05 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Boldeşti-Grădiştea
Localitate:
Boldeşti
Toponim:
Movila Crăciuneasca
Localizare:
| 132388.05 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Brami | Maxime | participant | Johannes Gutenberg-Universität Mainz, Germania |
Frînculeasa | Alin | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Dumitrescu | Claudia | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Negrea | Octav | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Zeng | Tian Chen | participant | Harvard University |
Preda | Bianca | participant | University of Helsinki |
Heyd | Volker | participant | University of Helsinki |
Perttola | Wesa | participant | University of Helsinki |
Trautmann | Martin | participant | University of Helsinki |
Kuljukka | Tomi | participant | University of Helsinki |
Niemelä | Tia | participant | University of Helsinki |
Suvorov | Alexander | participant | University of Helsinki |
Raport:
Săpăturile arheologice s-au desfăşurat în localitatea Boldeşti, com. Boldeşti-Grădiştea (jud. Prahova), în perioada 01.07.2019-03.08.2019, în cadrul proiectului ERC Advanced Project The Yamnaya Impact on Prehistoric Europe, derulat la Universitatea din Helsinki, Finlanda. La cercetări au luat parte arheologi, cercetători şi studenţi din cadrul celor două instituţii partenere, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi Universitatea din Helsinki, dar şi din alte instituţii europene sau din SUA.
A fost abordată o movilă funerară (tumul) datând de la începutul epocii bronzului, cu dimensiuni de circa 2,9 m înălţime şi 50 m diametrul. Coordonate geografice 45°51‘52.22“N, 26°34‘11.94“E. Este cunoscută sub toponimul Movila Crăciuneasca. În momentul începerii săpăturilor movila era parţial distrusă, fiind afectată în zona sud-vestică de excavări ilegale pentru pământ, utilizat în amenajările piscicole din zonă. De asemenea, periferia vestică a movilei era suprapusă de un drum de exploatare care asigura accesul la pescăria respectivă. În vederea obţinerii unor informaţii stratigrafice concludente au fost trasaţi doi martori orientaţi pe direcţia N-S şi E-V, cu grosimea de 1 m. Astfel, movila a fost împărţită în patru suprafeţe denumite: NE, SE, SV, respectiv NV. Punctul 0 (zero) a fost stabilit în centrul movilei. Majoritatea complexelor funerare descoperite s-au concentrat în suprafaţa de SV a tumulului.
Stratigrafie:
Stratul de pământ pe care a fost ridicat tumulul avea culoarea galbenă (spre maroniu) şi consistenţă argiloasă, grosimea de 0,50-0,60 m. În acest strat au fost descoperite materiale arheologice atribuite epocii eneolitice, cultura Boian, fără să poată fi identificat şi documentat un nivel de locuire. De asemenea, au fost descoperite complexe medievale recente constând în cuptoare şi gropi menajere. Acest strat a fost nivelat prin decapare, iar spre margine s-a coborât cu săpătura aproximativ 0,25 m, obţinându-se o platformă pe care a fost ridicat tumulul. Mantaua construită deasupra înmormântării primare nu depăşeşte conturul acestei platforme. Ulterior, odată cu ajustarea tumulului pentru celelalte înmormântări Iamnaia, secundare, conturul movilei s-a extins dincolo de marginea platformei. Sub nivelul de pâmânt galben se afla un depozit natural, gălbui-albicios, care conţinea în structura sa concreţiuni calcaroase. Aşa cum arată structura tumului, pâmânt din aceste două strate a fost utilizat pentru construirea sa; cromatica şi consistenţa diferite ale celor două tipuri de sol au permis identificarea unor detalii privind evoluţia complexului funerar.
Catalogul mormintelor
Au fost descoperite 10 complexe funerare, nouă de inhumaţie şi unul de incineraţie, care pot fi datate în cel puţin trei etape cronologice distincte: I. bronz timpuriu (Iamnaia) – M.1, M.3 şi M.4; II. bronz mijlociu – M.2, M.6, M.8, M.9 şi M.10; III. perioada sarmatică – M.5; discutabilă rămâne încadrarea cronologică a M.7, care a fost un mormânt de incineraţie în groapă simplă.
M.1 – mormânt secundar, descoperit în suprafeţele de SE şi SV, era parţial suprapus de martorul orientat N-S. Mormântul avea o structură complexă, iniţial a fost săpată o suprafaţă extinsă, apoi a fost cruţaţă o treaptă de la nivelul căreia a fost săpată groapa funerară propriu-zisă. Nivelul treptei a fost identificat la -1,50/-1,63 m faţă de punctul 0 şi în momentul sigilării mormântului a fost acoperit de un capac format din bârne dispuse longitudinal. Peste bârne era vizibil un strat alb, provenind de la o rogojină vegetală, suprapus la rândul său de un strat mai gros de culoare gri cu aspect de cenuşă, cel mai probabil rezultat al existenţei unor plante/frunze care au acoperit capacul din lemn. Urme albe de rogojină au fost identificate şi sub bârne. Dimensiunile maxime ale complexului la nivelul treptei sunt următoarele: 3,80×3,05 m. De la acest nivel a fost săpată groapa propriu-zisă, cu dimensiuni de 2,15×1,25 m şi adâncimea de la nivelul treptei de 1 m. Pe fundul gropii, ce atingea adâncimea de -2,89 m de la puntul 0, a fost descoperit un schelet ce se afla într-o stare relativ bună de conservare. Defunctul era orientat E-V, fusese depus în poziţie uşor chircită pe partea dreaptă, mâna stângă era aşezată peste bazin, mâna dreaptă pe lângă corp, membrele inferioare flexate spre dreapta. Ca inventar funerar a avut o gresie descoperită în spatele bazinului, un obiect din cupru cu teacă şi mâner de lemn în dreptul abdomenului, precum şi o fosilă, posibil un molar de elefant vechi, depusă în colţul de N-V al gropii. Teaca de lemn a lamei de cupru era decorată pe una din părţi cu incizii concetrice similare razelor solare. Fundul gropii era bogat în materii organice, ocru. Determinare antropologică: sex masculin, vârsta 30-45 ani, înălţime cca. 184 cm.
M.2 – mormânt secundar, descoperit în suprafaţa de S-V, spre periferia movilei, la -2,44 m adâncime faţă de punctul zero. Se afla în stare relativ bună de conservare. Defunctul era orientat pe direcţia E-V, depus în poziţie chircită pe partea stângă, cu membrele superioare şi inferioare flexate. Nu era însoţit de inventar funerar.
M.3A – mormânt secundar, a fost descoperit în suprafaţa de N-V, în zona centrală a movilei, parţial suprapus de martorul N-S. La -1.01 m faţă de punctul 0 au fost identificate urme de ocru, iar pe profil s-au observat urmele unor bârne aflate la distanţă de 1 m. Câţiva cm mai jos (-1.04/-1.09 cm) a fost descoperit un craniu aflat în stare precară de conservare. Determinare antropologică: sex feminin (?), vârsta 12-16 ani.
M.3B – mormânt secundar, a fost descoperit în suprafaţa de N-V, în zona centrală a movilei, parţial suprapus de martorul N-S. Deşi groapa mormântului a fost identificată la -1,39 m adâncime, pare să fi fost săpată de la -0,85 m, iar baza se afla la -1,82 m. Avea dimensiuni de 2,42×1,42 m (VE-NS). În umplutura acesteia au fost identificate urme de lemn de la capacul mormântului, ce s-a prăbuşit în interior. Bârnele par să fi fost dispuse longitudinal. La demontare a fost descoperită doar partea inferioară a scheletului, respectiv bazinul şi membrele inferioare. Regiunea în care ar fi trebuit să se afle partea superioară a scheletului era puternic deranjată de ganguri de animale. Din informaţiile disponibile defunctul fusese orientat pe direcţia V-E, depus pe spate cu genunchii ridicaţi, ulterior picioarele au căzut pe ambele părţi, în poziţie de romb sau “broască”. Craniul individului precum şi oase ale membrelor superioare au fost descoperite 1 m mai jos, dislocate de activitatea animalelor. Nu era însoţit de inventar funerar. Determinare antropologică: sex masculin, vârsta 35-55 ani.
M.4– mormântul primar aflat în centrul movilei, a fost descoperit în suprafaţa de N-V, parţial suprapus de martorul N-S. Groapa mormântului a fost identificată la -2,69 m faţă de punctul 0 şi avea dimensiuni de 1,75×1,10 m (VE-NS), şi o adâncime de aproximativ 0,90 m de la nivelul de săpare. Pe fundul gropii, care atingea adâncimea de -3,58 m de la punctul 0, au fost identificate opt gropi de mici dimensiuni, poziţionate în colţuri şi pe jumătatea laturilor, cu diametre de 2-3 cm şi adâncimi de 15-22 cm. În momentul sigilării complexului acesta a fost acoperit cu o împletitură vegetală/rogojină, cu dimensiuni de 2,60×2,50 m, urme ale acesteia fiind vizibile pe marginea gropii în momentul cercetării. Peste această rogojină au fost aşezate bârne din lemn dispuse longitudinal ce au format capacul mormântului. Pe fundul gropii a fost descoperit un schelet aflat într-o stare relativ bună de conservare. Defunctul fusese orientat pe direcţia V-E, depus în decubit dorsal cu membrele superioare întinse pe lângă corp, cele inferioare îndoite cu genunchii ridicaţi, ulterior au căzut către partea dreaptă. Pe pereţii gropii au fost identificate urme albe, iar pe fundul acesteia un strat de culoare maronie. Ocru a fost presărat atât pe fundul gropii cât şi pe defunct, în zona craniului şi a picioarelor. Nu a fost însoţit de inventar funerar. Determinare antropologică: sex masculin, vârsta 30-45 ani, înălţime cca. 177 cm.
M.5 – mormânt secundar, descoperit în suprafaţa de S-V, spre periferia movilei, imediat sub nivelul actual de păstrare al acesteia în zona respectivă (la -0,90-0,95 m adâncime faţă de punctul zero). Se afla în stare relativ bună de conservare. Defunctul era orientat pe direcţia N-S, depus pe spate, cu membrele superioare de-a lungul corpului şi membrele inferioare întinse. Individul era reprezentat prin scheletul post-cranian, craniul lipsind. Nu era însoţit de inventar funerar. Determinare antropologică: sex feminin, adult.
M.6 – mormânt secundar, descoperit în suprafaţa de S-V, spre periferia movilei, imediat sub nivelul actual de păstrare al acesteia în zona respectivă (la -2,65-2,73 m adâncime faţă de punctul zero). Se afla în stare relativ bună de conservare. Defunctul era orientat pe direcţia S-N, depus în poziţie chircită accentuat pe partea stângă, cu membrele superioare şi inferioare puternic flexate. Nu era însoţit de inventar funerar.
M.7 – mormânt secundar, descoperit în suprafaţa de S-V, spre periferia movilei, imediat sub nivelul actual de păstrare al acesteia în zona respectivă, la -2,79 m adâncime faţă de punctul zero. Se păstrau câteva oase puternic incinerate depuse într-o mică alveolare a solului. Nu a avut inventar funerar.
M.8 – mormânt secundar,descoperit în suprafaţa de S-V, spre periferia movilei, la -2,60-2,65 m adâncime faţă de punctul zero. Defunctul era orientat pe direcţia E-V, depus în poziţie chircită accentuat pe partea stângă, cu membrele superioare şi inferioare puternic flexate. Nu era însoţit de inventar funerar. Determinare antropologică: sex feminin, vârsta 18-25 ani.
M.9 – mormânt secundar, descoperit în suprafaţa de S-V, spre periferia movilei, la -2,39 m adâncime faţă de punctul zero. Defunctul era orientat pe direcţia V-E, depus în poziţie chircită accentuat pe partea stângă, cu membrele superioare şi inferioare puternic flexate. Nu era însoţit de inventar funerar.
M.10 – mormânt secundar, descoperit în suprafaţa de S-V, spre periferia movilei, la -2,65-2,70 m adâncime faţă de punctul zero. Defunctul era orientat pe direcţia S-N, depus în poziţie chircită accentuat pe partea stângă, cu membrele superioare şi inferioare puternic flexate. Nu era însoţit de inventar funerar. Determinare antropologică preliminară (în teren): adult, 18-25 ani.