Bogâltin | Comuna: Cornereva | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Vârful Gogâltan | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 52197.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Cornereva
Localitate:
Bogâltin
Punct:
Vârful Gogâltan
Localizare:
| 52197.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Petrescu | Sorin Marius | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
Raport:
Pe drumul naţional Băile Herculane - Baia de Aramă, în dreptul km. 14, Valea Cernei este străjuită pe malul drept de un masiv abrupt calcaros cu o altitudine relativă de cca. 250 m, numit de localnici Vârful Gogâltan sau Vârful Benghii.
Cu ocazia unei periegheze efectuate în anul 1993 au fost adunate din gropile căutătorilor de comori de pe culmea masivului câteva fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni, faza a III-a. Cercetările efectuate în anul 2000 au constat din trasarea unei casete de 2 x 4 m, orientată N - S pe platou într-o zonă cu multe lespezi mari şi blocuri din calcar ce delimitau o incintă cu diametrul de cca. 12 - 16 m.
Stratigrafia este următoarea: între 0 şi -0,15 m strat vegetal cu mult material clasic mărunt; între -0,15 şi -0,3 m nivelul de locuire preistorică amestecat cu material clasic; începând cu -0,3 m stânca şi sterilul. Cel puţin o parte din lespezi şi blocuri calcaroase au fost aranjate voit pentru a delimita zona locuită.
Ceramica este fragmentară şi aparţine speciilor uzuală şi semifină, fiind de culoare roşie, gălbuie şi nuanţe de brun. Ca ornamente sunt folosite cele în tehnica "Furchenstich", şiruri de linii scurte paralele oblice în formă de "schelet de peşte", impresiuni triunghiulare, motive "în şah", "flori de gheaţă" şi brâuri alveolate.
La adâncimea de -0,25 m a fost descoperit şi un lustruitor din gresie liasică de tip Gresten, a cărui sursă este la cca. 2 km Cheile Prisăcinei.
Prin factura pastei şi motivele ornamentale, ceramica aparţine finalului fazei a III-a a culturii Coţofeni. Considerăm că locuirea de pe platou este o aşezare de sezon cald, sezonul rece fiind petrecut în cel puţin două peşteri confortabile iarna, aflate în apropiere şi având locuire contemporană documentată deja: Peştera Hoţilor - Gogâltan şi Peştera Oilor. Cercetările viitoare credem că vor aduce noi dovezi în această privinţă.