Bodeştii de Jos | Judeţ: Neamţ | Punct: Cetăţuia Frumuşica | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dumitroaia | Gheorghe | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Garvăn | Daniel | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Nicola | Ciprian-Dorin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Munteanu | Roxana | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
Raport:
În continuarea cercetărilor din anii precedenţi –nota 1- , anul acesta am reluat săpăturile în secţiunea S. IV (deschisă în 2012), în afara acesteia campania fi ind dedicată investigării şanţului de apărare presupus a exista pe latura de NE a sitului (S. VI). În ceea ce priveşte S. V, a cărei cercetare a debutat în 2012, aceasta a fost conservată pentru campania următoare, când va fi extinsă şi, sperăm, fi nalizată. S. IV a fost extinsă pe trei laturi, în funcţie de complexele interceptate, suprafaţa fi nală a acesteia fi ind de 57 mp. La fel ca şi în anul precedent, o bună parte a campaniei din acest an a fost dedicată cercetării complexului notat Cx. 1, care a constat într-un şanţ având deschiderea de 2 m şi adâncimea de 1,60-1,88 m, umplut, în cea mai mare parte a sa, cu pietre. Pe baza materialelor din umplutură, dar şi a detaliilor de stratigrafi e înregistrate am concluzionat că această structură aparţine epocii bronzului, cel mai probabil etapei sale timpurii (taie mai multe dintre complexele eneolitice, între care Cx. 5, Cx. 7 şi Cx. 9). În afara segmentului a cărui investigare a început în 2012 (S. IV, c. 1-1’), complexul 1 a mai fost interceptat într-una dintre extensiile secţiunii IV (c. 4A). S-a remarcat faptul că prima etapă de umplere a şanţului pare să fi fost precedată de aprinderea aici a unui foc – aşa cum ne indică urmele consistente de cărbune descoperite în ambele sectoare cercetate, precum şi arderea parţială a pereţilor şanţului, la partea lor inferioară. Imediat după stingerea acestui foc în şanţ a fost aruncată o primă umplutură compactă de pietre, printre care se găsesc rare fragmente ceramice şi mai multe cariopse carbonizate (cel mai probabil de la cereale). Partea superioară a şanţului s-a umplut, probabil, ceva mai lent sau într-o etapă în care alături de pietre (care formează, zonal, niveluri mai mult sau mai puţin consistente) a fost depus o parte din pământul scos la săparea structurii; aşa se explică de ce, mai ales între -0,40 şi -1,00 m, apar în umplutură materiale eneolitice în cantitate mare (ceramică, chirpici de la construcţii distruse, plăcuţe de vatră, etc.). Până în prezent Complexul 1 a fost secţionat în trei puncte apropiate, în partea de sud-est a sitului. Pentru a înţelege rostul construirii sale şi pentru interpretarea corectă a diferitelor etape care i-au dat aspectul actual, este neapărat necesară urmărirea traseului structurii, în campaniile viitoare şi cercetarea sa în mai multe sectoare. Complexul 5, identifi cat în partea centrală a secţiunii încă din anul anterior, a fost cercetat acum în întregime. Este vorba despre o construcţie incendiată, datând din faza Cucuteni A, dintr-unul din primele niveluri de locuire cucuteniene de pe Frumuşica. Structura s-a păstrat parţial, fi ind amputată de intervenţii posterioare: tăiată pe latura de V de şanţul din epoca bronzului, pe cea de N de un complex de locuire aparţinând fazei Cucuteni A-B şi afectată spre E de alunecările pe pantă. Locuinţa se prezenta sub forma unei mase quasi-rectangulare de chirpici cu latura de aprox. 3 m. După îndepărtarea nivelului de distrugere s-au observat urmele podelei – din lut, arsă neuniform, având o grosime de max. 1 cm – pe care se afl au mai multe vase întregibile. Locuinţa nu a avut platformă. În colţul de sud-est al construcţiei s-a afl at o casetă cu cinci râşniţe de piatră. Vatra locuinţei nu a fost surprinsă în suprafaţa păstrată. Au fost recoltate circa 15 vase, între care se remarcă atât prezenţa recipientelor mari, de provizii, cât şi a mai multor cupe şi a unui vas suport, toate decorate în maniera specifi că fazei Cucuteni A (atât bicromie, cât şi tricromie). Această locuinţă suprapunea stratul steril din punct de vedere arheologic. Complexul 7, reprezentând resturile unei locuinţe Cucuteni A, a fost identifi cat în S. IV V, pe cca. 4 mp. Se prezenta sub forma unei zone cu bulgări de chirpici arşi disparaţi. După îndepărtarea acestora, pe unele porţiuni a fost surprinsă şi podeaua (arsă la cărămiziu sau negru). Aceasta avea o consistenţă dură şi păstra la partea inferioară amprentele bârnelor care au format platforma construcţiei. La limita cu Cx. 1 (spre E) au fost identifi cate şi câteva fragmente provenind de la o vatră. Complexul 9, identifi cat sub Cx. 7, consta într-o aglomerare de bulgări de chirpici nearşi. După ridicarea acestora, la adâncimea de - 0,95 - -1,00 m, a fost surprinsă podeaua ce se prezenta sub forma unui start de lut parţial ars, cu pete negre, cărămizii sau nearse. Pe podea au fost descoperite resturile a două vase şi a unui capac, toate atribuite fazei Cucuteni A. La baza platoului, spre NE, a fost trasată S. VI, având dimensiunile de 8 x 2 m. Aici a fost surprins parţial şanţul de apărare al aşezării. Acesta a avut, după toate probabilităţile, deschiderea la gură de cca. 8 m, iar adâncimea de 4,00 m (de la nivelul actual). Secţiunea noastră a surprins escarpa şi fundul şanţului, precum şi un mic segment din contraescarpă. Dacă partea superioară a taluzului interior se află în stratul de lut galben ce constituie sterilul arheologic, începând de la - 0,70 m şanţul a fost săpat în rocă. Fundul şanţului, plat, avea deschiderea de 1,10 - 1,20 m. În umplutura acestei structuri s-au delimitat trei straturi diferite din punct de vedere al culorii şi consistenţei: cel mai nou conţinea materiale amestecate, eneolitice, din epoca bronzului şi din perioada getică (sec. V-IV î.Hr.); cele două mai vechi, pornind de la - 1,20 – 1,30 m, formate dintr-un sol lutos, cu consistenţă dură, nu a conţinut decât ceramică eneolitică, indicând astfel faptul că structura de apărare, săpată în timpul culturii Cucuteni, a fost scoasă din uz în aceeaşi etapă.
Note:
1.
R. Munteanu, Gh. Dumitroaia, D. Garvăn, D. Nicola, L. Uţă, Bodeştii de Jos, com.
Bodeşti, jud. Neamţ. Punct: Cetăţuia Frumuşica, în Cronica Cercetărilor Arheologice
din România. Campania 2011, Bucureşti, 2012, p. 20; R. Munteanu, Gh. Dumitroaia,
D. Garvăn, D. Nicola, Bodeştii de Jos, com. Bodeşti, jud. Neamţ. Punct: Cetăţuia
Frumuşica, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012,
Bucureşti, 2013, p. 20-21.