Bocşa | Judeţ: Sălaj | Punct: Pietriş | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 140333.01 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
or. Bocşa
Localitate:
Bocşa
Punct:
Pietriş
Localizare:
| 140333.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băcueţ-Crişan | Sanda | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Localitatea Bocşa se află pe cursul mijlociu al văii Zalăului, din punct de vedere geografic zona fiind parte integrantă a unităţii denumite Depresiunea Silvaniei.
Situl de la Pietriş este situat pe terasa de SV a văii Zalăului, pe un bot de deal prelungit spre vale la aprox. 500 m de intrarea în localitate dinspre Zalău.
Descoperit în anul 1989 în cadrul unor periegheze realizate de Istvan Bajus şi Eva Lako, situl s-a dovedit a fi o sursă importantă de informaţii pentru perioada eneolitică timpurie, epoca romană şi evul mediu timpuriu. Primele campanii de cercetare ale sitului au fost efectuate în anul 1989 în două etape În primăvara anului 1989 a fost trasată prima secţiune S1 având dimensiunile de 30 x 1,5 m într-o zonă în care materialul arheologic de la suprafaţă indica un posibil centru al aşezării. La aceasta s-au mai adăugat o casetă deschisă în paralel cu S1, iar în zona presupusă a se întinde aşezarea de epocă romană. Au fost mai apoi trasate alte două secţiuni S2 şi S31. Deosebit de importante au fost descoperirile atribuite eneoliticului timpuriu, cultura Oradea Salca -Herpaly, rămase până în anul 2004 singurele de acest gen de pe teritoriul judeţului Sălaj.
Dacă până în anul 2006 terenul a fost utilizat pentru agricultură, neafectând într-o măsură ingrijoratoare situl, din acest an în zonă au început să fie ridicate construcţii de locuit care induc necesitatea efectuarii cercetărilor preventive.
Cercetările din anul 2006 au fost prilejuite de construcţia unei case familiale pe terenul aflat în proprietatea Roman Alexandru şi au avut drept obiectiv principal eliberarea terenului de sarcină arheologică pe suprafaţa delimitată de viitoarea construcţie şi adunarea a cât mai multe informaţii privitoare la întinderea aşezărilor şi a tipului de habitat.
După delimitarea exactă a viitoarei construcţii au fost deschise trei suprafeţe: S1, S2, S3 cu un martor de 0,50 m între S1-S3 şi S3-S2, astfel fiind cercetată întreaga suprafaţă afectată de lucrări.
În cadrul celor trei suprafeţe deschise nu a fost evidenţiată o stratigrafie complexă, sub nivelul arat a fost identificat, mai ales în S2, un nivel de cultură brun deschis lutos în care au apărut rare fragmente ceramice. În S3 sub nivelul arat a apărut imediat sterilul brun gălbui lutos. În general, pe ansamblul secţiunilor deschise, sterilul a fost atins la -0,35 -0,40 m adâncime.
Au fost cercetate două complexe arheologice atribuite epocii romane:
C1 - groapă aparţinând epocii romane, cercetată în S2/2006, c. 6,5-7,1, contur la -0,35 m, fundul la -0,80 m, umplutură brun închis cu foarte mult cărbune, puţine fragmente ceramice de mici dimensiuni, bucăţele de chirpic şi câteva pietricele.
C2 - locuinţă de formă aprox. circulară surprinsă în cea mai mare parte în S1/2006, c. 5-8,30, şi în foarte mică măsură în S3, pe aprox. 0,25 m lăţime. Locuinţa s-a conturat la 0,50 m adâncime, fundul fiind atins la -0,80 m. Pe laturile de NE şi SE au fost surprinse două gropi de stâlp. Dimensiunile totale ale locuinţei sunt de 3,20 x 3 m.
Cu excepţia materialului ceramic lucrat la roata sau cu mâna, din locuinţa au mai fost recoltate numeroase resturi ostelogice şi două piese neidentificabile din fier. Caracteristicile fragmentelor ceramice atribuie descoperirile sec. III - IV.
Cercetările din anul 2006 şi cele două complexe identificate se adaugă cercetărilor anterioare reliefând locuirea acestei zone în epoca romană târzie - sec. III-IV. În general acest tip de aşezări, cercetate în afara provinciei au evidenţiat un amestec de populaţie autohtonă şi populaţii germanice. Având în vedere amplasarea construcţiei şi implicit a secţiunilor deschise, într-o zonă periferică a sitului, nu au fost identificate complexe sau niveluri de locuire aparţinând altor epoci, fragmente ceramice neolitice sau medieval timpurii fiind culese doar din nivelul arat.