Biharia | Judeţ: Bihor | Punct: Cetatea de pământ | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 27445.01 |
Județ:
Bihor
Unitate administrativă:
Biharia
Localitate:
Biharia
Punct:
Cetatea de pământ
Localizare:
| 27445.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dumitraşcu | Sever | responsabil | Universitatea Oradea |
| Ardelean | Laura | participant | Universitatea Oradea |
| Goman | Mihaela | participant | Universitatea Oradea |
| Sfrengeu | Florin | participant | Universitatea Oradea |
| David | Radu | participant | Universitatea Oradea |
Raport:
Cercetările arheologice din anul 2002 desfăşurate în incinta cetăţii de pământ, zona de sud, continuă cercetarea din anul precedent când au fost puse în evidenţă urmele unei construcţii din piatră. S-a trecut la dezvelirea acestor construcţii, apărute în secţiunea I din 2001 între metrii 22,4 şi 27,4 prin trasarea a trei casete şi dezvelirea din nou a unei porţiuni din secţiunea I mai sus menţionată.
Construcţia din piatră fără instalaţie de încălzire dispusă pe direcţia E - V, având dimensiunile de 4,80 x 4,15 m, apare la adâncimea de - 0,35 m sub forma unei podine de gresie şi pietre de râu, aparţinând primului nivel de locuire de sub dărâmătura din val. Se pare că această construcţie a bulversat nivelul cu cazane de lut şi pinteni cu spini. În partea de nord spre direcţia bisericii şi a mormintelor din zona centrală a cetăţii la adâncimea de - 0,25/0,30 m apare un pavaj din pietre de râu orientat pe direcţia NE. A fost descoperit un fragment de colonetă romanică, spartă în două sub formă de calotă, aparţinând eventual construcţiei sau turnului care s-a dărâmat, surprins în caseta I, trasată în partea de sud a secţiunii I din 2001, spre valul sudic al cetăţii de pământ.
Caseta I (6 x 2 m) – la adâncimea de - 0,30/0,38 m a fost dezvelită baza unui turn din pietre de râu şi gresie, zidul având lăţimea de 0,52 m. În apropiere au ieşit la iveală trei cărămizi feudale timpurii cu mortar, în poziţie secundară, fie căzute din coronamentul cetăţii feudale III, de la zid sau turn. În partea de sud a casetei I se conturează un zid la adâncimea de - 0,62 m, fie de la o construcţie adosată valului, fie de la o "contraescarpă" pentru a opri căderea pământului de pe val. La - 1,5 m adâncime se conturează o locuinţă hallstattiană de 3,80 x 1,90 m orientată E - V, până la - 2,25 m adâncime şi care intră sub val. Această locuinţă a fost "tăiată" de o alta datând probabil din perioada secolelor VIII-X şi care pătrunde până la adâncimea de - 2,60 m. Aici s-au descoperit câteva fragmente ceramice databile în secolele VIII-X şi numeroase oase animale.
Caseta II (6 x 3 m) - situată în partea de nord a secţiunii I 2001, la 0,5 m distanţă, în dreptul construcţiei mai sus menţionate. Lutul galben steril apare la 1 m adâncime peste care se conturează un nivel medieval cu fragmente ceramice din perioada secolelor VIII-X, fără cazane de lut. Următorul nivel la aproximativ - 0,75 m adâncime de culoare mai gălbuie conţine fragmente ceramice cu cazane de lut, pinteni cu spin şi două potcoviţe. În partea centrală a acestei casete se conturează un strat gros de arsură probabil din palisada incendiată şi prăbuşită. La aproximativ - 0,52 m adâncime se conturează al treilea nivel medieval, cel cu construcţiile din piatră ce acoperă arsura, cu numeroase oase de animale, pietre, cărămizi. Gresia descoperită în nivelul III este calcinată, de unde ideea că şi acest nivel să se fi terminat cu un incendiu. La -0,25 m apare stratul vegetal.
Caseta III (2 x 3 m) - este situată tot în partea de nord a secţiunii I la doar 0,5 m est de caseta II, şi pune în evidenţă la aproximativ - 0,40 m adâncime nivelul III medieval, cu dărâmături şi pavajul din pietre de râu care probabil se continuă spre biserica din centrul cetăţii de pământ.
Materialul arheologic a fost adunat în întregime şi depus în laboratorul de arheologie al Universităţii din Oradea în vederea studierii. Materialul osteologic a fost predat secţiei de ştiinţe naturale a Muzeului Ţării Crişurilor spre a fi determinat de specialişti.
În viitor se vor continua cercetările în aceeaşi zonă pentru a putea fi lămurită, într-o oarecare măsură, problema construcţiilor apărute şi a platformei din pietre de râu.