Biharea | Judeţ: Bihor | Punct: Cetatea de pământ | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 27445.01 |
Județ:
Bihor
Unitate administrativă:
Biharea
Localitate:
Biharea
Punct:
Cetatea de pământ
Localizare:
| 27445.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ardelean | Laura | participant | Universitatea Oradea |
| Dumitraşcu | Sever | participant | Universitatea Oradea |
| Goman | Lucian | participant | Universitatea Oradea |
| Goman | Mihaela | participant | Universitatea Oradea |
| Sfrengeu | Florin | participant | Universitatea Oradea |
Raport:
În anul 2003, cercetările arheologice s-au desfăşurat tot în incinta cetăţii de pământ, zona de S, continuându-se cercetările din anii precedenţi. S-a prelungit S 1-2001 cu încă 15 m şi s-au trasat două casete, una de 6 x 4 m (C 1-2003) spre valul sudic al cetăţii, la 1 m de S 1-2001, în dreptul metrilor 28-34, a doua de 2 x 5 m (C 2-2003) la N de S 1-2001, la 0,5 m (în dreptul metrilor 28-33, în continuarea C 3-2002).
S1 - 2003 – metrii 35-50:
Stratul de cultură medieval timpuriu apare după înlăturarea stratului vegetal ce are o grosime variabilă de 0,26 - 0,36 m. Acest strat conţine numeroase fragmente ceramice caracteristice secolelor XI-XIII (fragmente de cazane de lut), numeroase oase de animale, diferite piese din metal şi pietre de râu rulate. Între m. 35-37 a fost dezvelită o platformă de pietre la adâncimea de 0,38 - 0,40 m. Între m. 38-41 s-a dezvelit o locuinţă cu vatră de foc, care se adânceşte la -1 -1,15 m. Pe laturile de E şi V apar două gropi de stâlpi de susţinere. O altă platformă de pietre de râu aflată la adâncimea de 0,40 m, a fost evidenţiată între metrii 41,80-42,74. La capătul estic între metrii 48-49, se adânceşte o groapă până la -1,45 m. Sub acest strat de cultură apare stratul steril de argilă galbenă.
C 1-2003 – 6 x 4 m
Săpăturile arheologice au dezvelit o construcţie din piatră (gresie şi calcar cioplite) şi cărămidă cu mortar, cu o absidă spre S, la adâncimea de 0,50-0,52 m. Această construcţie poate fi pusă în legătură cu urmele dezvelite în anul precedent, când s-a descoperit în imediata vecinătate şi un fragment de colonetă romanică, aparţinând eventual construcţiei sau turnului care s-a dărâmat. Stratul de cultură cu construcţii de piatră se pare că a bulversat nivelul cu cazane de lut şi pinteni cu spin, adâncindu-se până la -0,80 -0,85 m. În apropierea absidei apar două gropi (metrii 4,00-4,20 respectiv 5,00-5,20), cu adâncimea de 1,15-1,20 m. În profilul stratigrafic sudic (spre valul de pământ), se remarcă un strat de pământ galben-maroniu, aflat imediat sub stratul vegetal, scurs probabil din mantaua valului, fără urme de cultură materială, ce se adânceşte până la -0,40 -0,50 m. Stratul de cultură medieval timpuriu (cel cu construcţiile din piatră şi cărămidă) are o grosime variabilă, adâncindu-se spre centru până la -1,30 m. S-au descoperit numeroase oase de animale, câteva fragmente ceramice, precum şi diferite piese din metal caracteristice secolelor XI-XIII. Sub acest strat de cultură apare un strat de pământ galben-negricios pigmentat aproape steril, ce se adânceşte în zona centrală până la -1,55 -1,60 m, pătrunzându-se în solul virgin (argilă galbenă).
C 2-2003, 2 x 5 m
Aici au fost puse în evidenţă mai multe platforme de pietre de râu rulate, ce se află la o adâncime de 0,30-0,34 m: prima între metrii 0,60-1,30, a doua între metrii 2-2,80, iar a treia între metrii 4 şi 5.
Cercetările arheologice vor fi continuate în anii următori pentru a putea fi lămurită problema construcţiei (din piatră şi cărămidă cu mortar) cu absidă, precum şi a platformelor din pietre de râu rulate.
Materialul arheologic a fost adunat în întregime şi depus în vederea studierii în laboratorul Univ. Oradea.
Materialul osteologic a fost predat secţiei de ştiinţe naturale a MTC Oradea pentru a fi determinat de specialişti.
Rezumat:
Cercetările arheologice s-au desfăşurat tot în incinta cetăţii de pământ, zona de S, continuându-se cercetările din anii precedenţi. Săpăturile arheologice au dezvelit o construcţie din piatră (gresie şi calcar cioplite) şi cărămidă cu mortar, cu o absidă spre S, în legătură cu un fragment de colonetă romanică. Cercetările arheologice vor fi continuate în anii următori pentru a putea fi lămurită problema construcţiei cu absidă, precum şi a platformelor din pietre de râu rulate.