Beclean | Judeţ: Bistriţa-Năsăud | Punct: Dealul Bileag | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Fortificaţii;
Cod RAN:
| 32492.01 |
Județ:
Bistriţa-Năsăud
Unitate administrativă:
Beclean
Localitate:
Beclean
Punct:
Dealul Bileag
Localizare:
| 32492.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Florea | Gelu | responsabil | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Suciu | Liliana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Vaida | Floarea | participant | Liceul Agricol Beclean |
| Vaida | Dan Lucian | participant | Muzeul Grăniceresc Năsăudean |
Raport:
Fortificaţia de la Beclean se află pe valea Someşului Mare şi a fost amplasată pe dealul Bileag, deal de gresii de pe malul nordic al râului, având altitudinea absolută de 351 m. Fortificaţia, depistată în urma unei periegheze din anul 1998, este din câte se cunoaşte până în prezent, singura fortificaţie dacică amplasată pe Someş, într-un punct care îi conferă o poziţie strategică deosebită: posibilitatea supravegherii Someşului Mare până la Dej şi de asemenea, cu vedere directă spre confluenţa văii Şieului cu Someşul, respectiv spre fortificaţia de la Şieu Măgheruş. Cercetările sistematice au început în anul 1998 şi ele continuă până în prezent.
Starea de conservare a elementelor de fortificare este relativ bună, în schimb platoul superior este distrus în proporţie foarte mare de numeroase gropi moderne care au afectat stratigrafia şi complexele.
În anul 2001 cercetarea s-a axat în principal pe dezvelirea terasei superioare a fortificaţiei de la Beclean - dealul Bileag. Săpăturile din acest an le-au continuat pe cele din anul 2000.
Astfel a fost terminată secţiunea S. I/2000 trasată pe terasa din spatele valului I având dimensiunile de 19 x 2 m şi scopul de a surprinde eventualele urme de locuire din interiorul fortificaţiei. Stratigrafia acestei secţiuni (de sus în jos): (1) humus actual, (2) pământ maroniu cu pigmentaţie de arsură (al doilea nivel dacic), (3) pământ negru cenuşiu cu pigmentaţie (primul nivel dacic), (4) pământ galben de amenajare, (5) stânca nativă.
Toate nivelele din această secţiune conţin complexe de locuire după cum urmează: între m. 4,5 - 8 şi pe toată lăţimea secţiunii au fost descoperite urmele unei construcţii (dărâmătură de perete arsă, fragmente de bârne şi amprente ale acestora măsurând uneori 50-60 cm, pietre căzute etc.) aparţinând celui de-al doilea nivel dacic. Pentru verificarea acesteia a fost deschisă caseta C II/2001 cu dimensiunile de 1,7 x 2,5 m. S-a constatat că stratul de dărâmătură de perete continuă pe toată suprafaţa casetei astfel încât în anul 2002 cercetările vor continua în acest punct pentru a lămuri rostul, forma şi dimensiunile acestei construcţii.
Aparţinând celui de-al doilea nivel dacic, între m. 11-16 a fost descoperită o construcţie semiadâncită (platformă de fragmente ceramice dacice şi pietre de râu) care se întinde pe toată lăţimea secţiunii. Imediat sub această platformă, în jurul unei porţiuni cu pământ ars la roşu, au fost descoperite fragmente de creuzete, piese mărunte de fier, stropi de bronz etc., indicând existenţa aici a unui posibil atelier de bronzieri.
Din primul nivel dacic, parţial deranjat de cel de-al doilea, s-au descoperit mai multe gropi dintre care se remarcă G1/2001. Groapa, care se adânceşte la peste 3 m, conţinea lentile de arsură şi pigmentaţie de cărbune, oase şi fragmente ceramice, iar spre fundul ei, un capac aproape întreg maroniu din pastă de proastă calitate, o buză de fructieră şi un fund de vas negru lustruit, toate sub dale mari de gresie puse în cant. Şi în această zonă urmează ca în anul 2002 să fie continuate cercetările pentru a stabili forma şi rostul gropii.
În pământul galben de amenajare de sub primul nivel dacic s-a conturat în plan o groapă (G3) având diametrul de 1,1 m care conţinea pietre locale (lespezi de gresie, unele puse în cant), pigmenţi de cărbune şi arsură, oase şi fragmente ceramice.
Pe aceeaşi terasă cu S. I/2000 a fost trasată o suprafaţă SS. I/2001 cu dimensiunile de 8 x 10 m. Deocamdată, în această suprafaţă a fost săpat doar nivelul superior, cercetările urmând să continue şi în anul următor. S-au conturat aici două grupări de pietre de râu şi gresii, unele parţial arse. Prima, de formă neregulată, este formată cu predilecţie din lespezi de gresie în timp ce în a doua predomină piatra de râu. A doua grupare de pietre pare a marca conturul unei construcţii patrulatere, surprinsă parţial în suprafaţa SS. 1/2001. Materialele recoltate din această suprafaţă constau din ceramică (fragmente de vase şi vase întregibile: vas borcan, ceaşcă - opaiţ, văscior miniatural), cute, calapod pentru ceramică, fragmente de creuzete, oase de animale (inclusiv colţi de mistreţ), râşniţă fragmentară, piese de fier etc.
Tot în acest an a mai fost deschisă o casetă C. I/2001 de 5 x 2 m cu scopul de a lămuri forma bordeiului surprins în S I/1999. Materialele arheologice constau din ceramică dacică şi piese de fier (o seceră cârlig, o verigă de fier etc.) Au fost, de asemenea, descoperite fragmente ceramice Coţofeni, aparţinând unui strat preistoric surprins şi în anii anteriori, deranjat de amenajările dacice ulterioare.
Cercetările din anii următori vor avea ca principal obiectiv finalizarea cercetărilor la SS I/2001 şi continuarea investigaţiilor pe terasele şi platoul superior din interiorul elementelor de fortificare.
Materialele arheologice sunt păstrate la Muzeul Grăniceresc Năsăud (jud. Bistriţa Năsăud).
Datarea sitului: ambele niveluri surprinse aparţin civilizaţiei dacice clasice (sec. I a. Chr. - I p. Chr.), existând indicii pentru o locuire Latene mijlocie (fragmente ceramice cu un aspect mai vechi) şi pentru existenţa unui nivel Coţofeni, deranjat de amenajările ulterioare.
Bibliografie: