Beclean | Judeţ: Bistriţa-Năsăud | Punct: Dealul Bileag | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Fortificaţii;
Cod RAN:
| 32492.01 |
Județ:
Bistriţa-Năsăud
Unitate administrativă:
Beclean
Localitate:
Beclean
Punct:
Dealul Bileag
Localizare:
| 32492.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Vaida | Dan Lucian | participant | Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud |
| Vaida | Floarea | participant | Liceul Agricol Beclean |
| Florea | Gelu | responsabil | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Suciu | Liliana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Fortificaţia de la Beclean pe Someş (jud. Bistriţa Năsăud) se situează pe dealul Bileag (aflat actualmente în cuprinsul localităţi pomenite), înălţime aflată pe malul nordic al Someşului Mare (cca. 50 m N de puntea peste râu).
Situl a fost depistat în 1998 în urma unei periegheze şi începând chiar cu acel an au fost demarate cercetările sistematice, care s-au desfăşurat până în prezent, în cursul a trei campanii. Starea de conservare a elementelor de fortificare este relativ bună, în schimb pe platoul dealului există mai multe gropi moderne de mari dimensiuni, care au afectat în proporţie de aproximativ 80% stratigrafia şi complexele. Există cel puţin două terase semicirculare de mari dimensiuni, cu urme arheologice consistente.
În cursul campaniei din 2000 a fost încheiată secţiunea S. I / 1998 (şi prelungită apoi în 1999 şi respectiv 2000) care a avut ca obiectiv lămurirea elementelor de fortificare. Aşa cum am menţionat şi în rapoartele anterioare există două centuri concentrice de fortificare care separă mamelonul cu cota 351 m de restul dealului. Este vorba de câte două faze de fortificare: 1. palisade complexe (zid de pământ şi lemn) şi 2. val de pământ bine păstrat în cazul fortificaţiei care înconjoară terasa superioară şi respectiv alunecat parţial în cazul celei care apără terasa inferioară. Cele două faze corespund cu cele două nivele de locuire din interiorul fortificaţiei, ambele dacice.
În 1998 o secţiune de pe platou, menită să sondeze stratigrafia a relevat un nivel Coţofeni. Sub fortificaţia dacică de pe terasa superioară a fost depistat un nivel din aceeaşi perioadă, dar păstrat doar pe alocuri, căruia îi corespunde, probabil, un şanţ de apărare descoperit în secţiunea care a tăiat elementele de fortificare dacice şi situat la baza pantei de sub terasa amintită.
Un alt obiectiv al campaniei din anul 2000 l-a constituit decopertarea complexelor de pe cele două terase încinse de fortificaţii. În sectorul de V al sitului au fost trasate o casetă C. 1, care a avut menirea de a pune în evidenţă o groapă dacică şi respectiv, o secţiune S. I / 2000 - trasată pe terasa superioară, în spatele fortificaţiei, pentru a surprinde eventuale urme de locuire. S. I / 2000 a rămas neterminată, urmând a fi reluată în 2001.
Materiale arheologice: ceramică dacică, câteva obiecte mărunte de fier şi posibil rămăşiţele unui atelier de bronzier, fragmente de creuzete şi câţiva stropi de bronz. Descoperirile sunt păstrate la Muzeul Judeţean Bistriţa.
Cercetările din 2001 au ca obiectiv principal finalizarea cercetărilor la S. I / 2000 şi continuarea investigării sectorului vestic al terasei superioare.
Datarea sitului: ambele niveluri surprinse aparţin civilizaţiei dacice clasice (sec. I a. Chr.), existând unele indicii pentru o locuire Latene mijlocie (fragmente ceramice cu un aspect mai vechi).