Bâzdâna | Comuna: Calopăr | Judeţ: Dolj | Punct: La Cetate | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 71484.02 |
Județ:
Dolj
Unitate administrativă:
Calopăr
Localitate:
Bâzdâna
Punct:
La Cetate
Localizare:
| 71484.02 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bratu | Alexandru | participant | Arhivele Statului Târgu Jiu |
| Zirra | Vlad Vintilă | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Măgureanu | Despina | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bondoc | Dorel | participant | Muzeul Olteniei, Craiova |
Raport:
În campania din anul 2004 s-au făcut săpături în două sectoare ale aşezării din punctul "La Cetate", anume la fortificaţia cu cărămizi arse (SXIII/2004) cât şi la fortificaţia cu val şi şanţ de la limita vestică a terasei estice (SXIII/2004 şi SXIV/2004).
În zona zidului de cărămizi arse, SXIII a ocupat zona cuprinsă între SVII/2000 şi SVIII/2001. Ea are forma aprox. a unui trapez cu următoarele dimensiuni: lungime (V) = 12,2 m, lungime (E) 11,4 m, lăţime (N) = 4,8 m, lăţime (S) = 3,5 m; Suprafaţa ocupată de această secţiune, pe pământul proprietarului Ruiu Ana, epuizează practic zonele unde se pot deschide săpături pe traseul fortificaţiei cu cărămizi arse. Restul traseului este suprapus de vii ale localnicilor care nu se învoiesc pentru o cedare temporară a folosinţei pământurilor pe care le deţin. Scopul săpăturii a fost acela de a observa drumul zidului de cărămidă arsă între secţiunile mai vechi amintite anterior, cât şi căutarea eventualelor complexe anterioare sau ulterioare ridicării zidului, potrivit deducţiilor posibile din trecut.
În zona fortificaţiei cu val şi şanţ de la limita vestică a terasei estice am căutat cu precădere verificarea existenţei unui complex de mari dimensiuni, cu cenuşă, cărbune şi bunuri lăsate pe loc, potrivit observaţiilor făcute în trecut în secţiunile care au traversat fortificaţia respectivă (SXII şi SXIV/2004).
Săpăturile arheologice sistematice de la Bâzdâna-Calopăr au fost iniţiate cu 20 de ani în urmă de C. M. Tătulea, decedat între timp. Este vorba de o aşezare fortificată cu două centuri de apărare, foarte probabil nesincrone, care atrage interesul asupra sa din următoarele considerente:
- depunerile arheologice rezultate în urma locuirii preistorice sunt consistente şi provin din următoarele perioade – epoca bronzului (cultura Coţofeni); -epocă geto-dacică timpurie (sec. IV-III a. Chr); -epocă geto-dacică "clasică" (sec. II a. Chr–I p. Chr). Cel puţin pentru epocă geto-dacică timpurie astfel de monumente sunt parţial cunoscute, iar fortificaţia de cărămizi arse a fost erijată în această perioadă.
- prezenţa şi modalitatea de construcţie a fortificaţiilor, între care se detaşează cea compusă din cărămizi. Între altele, începând cu campania din anul 2000 au ieşit la iveală limpede elemente de substrucţie ale acestei fortificaţii, constând din pari (s-au păstrat doar urmele lor), dispuşi vertical şi orizontal şi oblic.
- analogiile existente cu o altă aşezare de acelaşi tip din Dolj (Coţofenii din Dos).
Descriere tehnică: SXIII/2004 (dimensiunile au fost arătate mai sus); SXII/2004 (14x4 m) şi SXIV/2004 (7x2 m). SXIII/2004 a căutat vestigiile zidului de cărămidă arsă, în partea sa sudică, interceptând şi resturile de locuire anterioare şi ulterioare acestuia. Dacă în privinţa paramentelor şi emplectonului de la zid situaţia întâlnită este destul de bulversată, lăsând în sine o imagine destul de neclară şi dificil interpretabilă, în caz că s-ar face abstracţie de experienţa dobândită în anii anteriori în zone cu vestigii mai bine conservate, s-a putut observa un mare complex caracterizat de materiale ceramice şi osteologice amestecate cu cenuşă şi cărbune. Cel puţin o parte consistentă a complexul respectiv ar putea fi interpretată ca rezultat al ceremoniei de începere a construcţiei marii fortificaţii de cărămidă.
În SXII/2004 a fost urmărită partea dinspre şanţul de apărare a fortificaţiei de pământ cu val şi palisadă. Sub colmatarea rezultată din erodarea construcţiei de-a lungul veacurilor a fost identificat un alt complex de mari dimensiuni – întins pe aproape întreaga lungime a şanţului respectiv - conţinând obiecte de ceramică, piese de metal, oase de animale amestecate cu cenuşă şi cărbune în cantitate mai mică decât în complexul din SXIII/2004. Acest complex pare a fi apărut în condiţii asemănătoare cu cel din SXIII/2004, adică în legătură cu ritualul de fondare a fortificaţiei amintite, foarte probabil cu puţină vreme ulterioară celei cu cărămizi, din care o parte din materialul de construcţie (cărămizile arse) au fost prelevate intenţionat pentru a fi refolosite în ridicarea noului obstacol defensiv.
În SXIV/2004, perpendiculară pe latura nordică a SXII/2004, a fost observat un nivel de cenuşă şi cărbune, cu puţin material ceramic getic, eventual de pus în legătură cu complexul menţionat în secţiunea alăturată.