Bărcăneşti | Judeţ: Prahova | Punct: Autostrada Bucureşti-Ploieşti, km. 58+100-58+400 | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 130561.01 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Bărcăneşti
Localitate:
Bărcăneşti
Punct:
Autostrada Bucureşti-Ploieşti, km. 58+100-58+400
Localizare:
| 130561.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Paveleţ | Eugen-Cristian | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Anton | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Peneş | Marinela | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Raport:
Situl arheologic a fost descoperit la cca. 1500 m E de DN 1 (km 55), pe terenul extravilan al com. Bărcăneşti, jud. Prahova. Zona este de câmpie, aflată în apropierea dealurilor subcarpatice.
Cercetările noastre au fost efectuate ca urmare a solicitării venite din partea S.C. Spedition UMB SRL, care a demarat în acel perimetru lucrări de construire a unui tronson al autostrăzii Bucureşti-Braşov. Situl pus aici în discuţie a fost semnalat între km. 58+100 şi km. 58+400.
Cercetări arheologice au fost întreprinse în lunile octombrie-noiembrie 2008.
Ca urmare a decopertării solului arabil de pe traseul autostrăzii, am descoperit fragmente ceramice şi resturi de chirpic ars oxidant. Fragmentele ceramice descoperite pe tronsonul de autostradă cuprins între km. 58+100-58+400 au putut fi încadrate cultural în a doua epocă a fierului (Latène).
Pe partea sud-estică a autostrăzii, paralel cu aceasta, am trasat şase secţiuni cu lungimi ce variază între 50 m şi 165 m şi lăţimea de 1 m (S1 - S6). Pe partea nord-vestică a autostrăzii am trasat alte două secţiuni 30 x 1 m (S7 şi S8).
În afara acestor secţiuni am mai trasat 8 casete pentru a cerceta integral complexele descoperite în secţiuni.
S1 a avut lungimea de 165 m şi lăţimea de 1 m. A fost trasată mecanizat, la 5 m de marginea sud-estică a autostrăzii, între km. 58+050 – 58+215. Profilele acestei secţiuni au fost realizate manual. Această primă secţiune a fost trasată pentru a stabili limita nord-vestică a aşezării.
S2 a avut lungimea de 125 m şi lăţimea de 1 m. A fost trasată mecanizat, paralele cu S1, la 2 m de marginea sud-estică a autostrăzii, între km. 58+090 – 58+215. Profilele acestei secţiuni au fost realizate manual.
S3 a avut lungimea de 90 m şi lăţimea de 1 m. A fost trasată mecanizat, paralele cu S1 şi S2, la 10 m de marginea sud-estică a autostrăzii, între km. 58+125 – 58+215. Profilele acestei secţiuni au fost realizate manual.
S4, S5 şi S6 au avut lungimea de 50 m şi lăţimea de 1 m. Au fost trasate manual, în linie cu S3, între km. 58+230 – 58+280, fiind paralele între ele.
S7 şi S8 - 30 x 1 m au fost trasate manual, paralel cu S4 - S6, între km. 58+230 – 58+280, dar pe partea nord-vestică a autostrăzii.
În urma cercetărilor arheologice am stabilit că fragmentele ceramice şi urmele de chirpic ars oxidant, provenit de la complexe incendiate, sunt sesizabile de la km. 58+100 al autostrăzii. Complexe arheologice am descoperit începând din dreptul km. 58+163 şi continuând spre km 58+300.
Pe profilele secţiunilor trasate am sesizat prezenţa mai multor complexe arheologice. Pentru cercetarea cât mai completă a complexelor am deschis mai multe suprafeţe.
Astfel pe profilele S1 şi S2, între km. 58+165 – 58+185 am sesizat urmele a două complexe arheologice ce ne indicau prezenţa unor locuinţe de suprafaţă incendiate. Pentru cercetarea lor am deschis şase casete, cu lungimea de 4 m şi lăţimea de 2 m. Acestea au fost deschise între S1 şi S2. Între aceste casete am cruţat martori pentru controlul stratigrafic -0,30 m.
C1 a fost trasată între km. 58+163 – 58+167, C2 între km. 58+167 – 58+171, C3 între km. 58+171 – 58+175, C4 între km. 58+175 – 58+179, C5 între km. 58+179 – 58+184 şi C6 între km. 58+184 – 58+188.
În C1, C2 şi C3 au fost cercetate resturile unei locuinţe de suprafaţă incendiate. Acestea se prezentau sub forma unor depuneri de lipitură de lut arsă oxidant, foarte fărâmiţată, dar dispusă concentrat. Urmele acestor complexe încep să apară la adâncimea de 0,30 m 0, 35 m şi au grosimea de maxim 0,15 m. În interiorul complexelor am descoperit fragmente ceramice, fusaiole, oase de animale şi pietre. Limitele complexului nu au putut fi stabilite cu exactitate, dar putem afirma că probabil acesta era de formă dreptunghiulară cu lungimea ce nu depăşea 5 m şi lăţimea de maxim 3,5 m.
În C5 a fost descoperit un alt complex de tip locuinţă. Acesta era uşor adâncit faţă de nivelul antic de călcare. Complexul a fost sesizat la adâncimea de 0,30-0,35 m, iar grosimea lui a fost de maxim 0,20 m. În partea de NV a acestui complex arheologic am descoperit o groapă, adâncă de 0,35-0,40 m, în care se aflau resturile sparte ale mai multor vase de dimensiuni medii. Probabil era o groapă ce făcea parte din locuinţă (groapă de provizii). Această locuinţă a fost de formă dreptunghiulară cu lungimea de cca. 3 m şi lăţimea de 2,5 m. În umplutura ei am descoperit foarte multe fragmente ceramice. Unele forme se întregesc. Nu am găsit vetre în nici unul din complexele descrise mai sus.
Un complex interesant a fost cercetat în întregime prin deschiderea suprafeţei notate Cas. A. Aceasta a fost deschisă deoarece în profilele S3 am sesizat existenţa unui complex adâncit. Cas. A a avut lungimea de 8 m şi lăţimea de 7 m. A fost deschis între km. 58+191 – 58+198. La adâncimea de 0,30 m am observat o aglomerare de materiale ceramice, amestecate cu oase de animale şi fragmente fărâmiţate de chirpic ars oxidant. Complexul s-a adâncit până la -0,70 m. Locuinţa semiîngropată era de formă aproximativ ovală, cu diametrul maxim de 4 m şi diametrul minim de aprox. 3 m. Era orientată pe direcţia NV-SE. În colţul sud-vestic al locuinţei am descoperit un cuptor. Acesta era de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 1,33 m. Pereţii cuptorului au fost lutuiţi, iar în urma arderilor aceştia au devenit duri. Grosimea pereţilor este de cca. 0,05 m. Cuptorul avea două camere de ardere, despărţite printr-un perete de pământ galben probabil cruţat în timpul săpării bordeiului, din solul natural. Probabil era un cuptor cu cupolă. Alimentarea cuptorului se făcea prin partea de N a acestuia. Vatra instalaţiei de combustie era amenajată cu lipitură de lut, şi ea arsă datorită folosirii repetate. Cuptorul a fost sesizat între adâncimile de 0,50 m şi 0,67 m. Se pare că o parte sudică a lui a fost săpată în peretele locuinţei. În interiorul cuptorului nu am găsit materiale arheologice.
Trebuie menţionat că în jumătatea vestică a locuinţei am descoperit o groapă ce se adâncea până la 0,90 m. Aceasta era de formă ovală. În compoziţia ei am descoperit fragmente ceramice fărâmiţate.
Materialul arheologic descoperit în L3 a fost foarte bogat. Pe lângă o cantitate mare de fragmente ceramice am descoperit şi două fusaiole şi o mărgică de sticlă. Materialele arheologice sunt getice şi pot fi încadrate între sec. IV-I a.Chr.
Am mai descoperit urmele unor complexe şi în S6 trasat, pe traiectoria S2, între km. 58+230-58+280. În dreptul km. 58+230 am descoperit o altă locuinţă semiîngropată. Pentru cercetarea integrală a acestui complex arheologic am deschis caseta 7 (C7), lungă de 5 m şi lată de 4 m. Locuinţa, orientată pe direcţia N-S, era de formă ovală, cu diametrul maxim de cca. 3,5 m, iar diametrul minim de 3,2 m, adâncă de 1,15 m. În colţul sud-vestic al complexului am identificat o groapă cu diametrul de cca. 1 m, ce se adâncea până la -1,45 m faţă de nivelul actual de călcare. După ce locuinţa a fost părăsită zona a devenit menajeră. În perimetrul locuinţei am descoperit multe fragmente ceramice, oase de animale, trei fusaiole, fragmente de sticlă, un pandantiv de os, un cuţit şi bucăţi de lipitură finisată arsă şi perforată ce probabil provin de la o vatră.
În S6, în dreptul km. 58+250, am descoperit urme de lipitură arsă oxidant, ce provine probabil de la un complex de suprafaţă, o locuinţă. Zona a fost foarte bogată în materiale ceramice. Adâncimea la care a fost descoperit complexul a fost de -0,30-0,40 m. În această zonă am trasat caseta 8 (C8), pentru a dezvelii în totalitate acest complex. Din păcate contururile acestuia nu au putut fi stabilite cu exactitate. Locuinţa pare să fie orientată pe direcţia E-V. În compoziţia ei am descoperit fragmente de lipitură arsă oxidant şi ceramică.
Toate complexele arheologice descoperite sunt getice, putând fi datate sec. IV-I a.Chr.
Cercetările vor fi continuate anul viitor.
Materialele arheologice descoperite sunt în curs de prelucrare şi restaurare, fiind depozitate la MJIA Prahova. [Eugen Paveleţ]