Bălata | Comuna: Şoimus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Bălata – Pe Teleci/Teleghi | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă; Mormânt izolat;
Cod RAN:
| 91358.02 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Şoimus
Localitate:
Bălata
Punct:
Bălata – Pe Teleci/Teleghi
Localizare:
| 91358.02 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Rişcuţa | Nicolae-Cătălin | responsabil | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Bărbat | Ioan Alexandru | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Barbu | Ioana Lucia | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Cristescu | Cătălin | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Marc | Antoniu Tudor | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Bărbat | Oana-Cornelia | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Raport:
Săpătura preventivă s-a realizat pe baza autorizaţiei nr. 151/2014, emisă de Ministerul Culturii şi a fost efectuată la cererea beneficiarului, Episcopia Ortodoxă a Devei şi Hunedoarei, care doreşte să construiască obiectivul: Schit ortodox „Sf. Irodion de la Lainici, Sf. Doctori fără de arginţi Cosma şi Demian”, sat Bălata, comuna Şoimuş, judeţul Hunedoara.
Studiul bibliografic efectuat în paralel cu evaluarea de teren a condus la formularea unor concluzii. Schitul urmează să fie edificat pe teritoriul administrativ al satului Bălata, com. Şoimuş, pe terasa înaltă a Mureşului, în punctul numit Pe Teleci/Teleghi. Descoperirile arheologice, fortuite sau făcute în cursul unor cercetări de suprafaţă, în zona dintre localităţile Şoimuş şi Bălata, unde se găseşte şi situl arheologic menţionat, au intrat de multă vreme în literatura arheologică de specialitate . Cele mai recente descoperiri au fost efectuate în toamna anului 2011, cu prilejul Proiectului Autostrada Deva-Orăştie, în partea de sud a sitului arheologic Pe Teleci/Teleghi, între kilometrii 29+750 – 30+300, fiind identificate importante aşezări datând din epoca neolitică, a bronzului, perioadele dacică şi romană, precum şi post-romană şi medieval timpurie.
Scopul săpăturii arheologice preventive a fost acela de a identifica eventualele vestigii pe terenul pe care se va realiza construcţia obiectivului propus şi verificarea stratigrafiei zonei. Pentru a cerceta întregul areal vizat au fost deschise 14 suprafeţe de dimensiuni variabile. Amplasarea şi orientarea acestora a fost determinată de amprenta la sol a viitoarelor construcţii. De asemenea, pentru cercetarea în întregime a complexelor arheologice descoperite au fost deschise trei casete şi a fost desfiinţat martorul dintre suprafeţele Sp I şi Sp V.
Din punct de vedere al stratigrafiei orizontale este nevoie să menţionăm că zona cercetată se află pe terasa înaltă a Mureşului, spre interiorul acesteia, fiind mărginită spre E de un bot proeminent. La suprafaţă se observă existenţa unei zone de forma unei muchii mai înalte care străbate, de la N la S, lotul supus cercetării. Tocmai în această zonă mai înaltă au fost descoperite cele mai multe complexe şi materiale arheologice. Stratigrafia se prezintă astfel: sub stratul vegetal, având o grosime de 0,20/0,25 m, se află un strat de cultură, cenuşiu, cu pigmenţi de chirpici ars, cărbune şi fragmente ceramice, cu o grosime de 0,20/0,30 m. Solul steril din punct de vedere arheologic, format din lut galben sau galben-brun, apare la baza acestui strat, la -0,50 - 0,60 m.
În urma cercetării au fost descoperite 26 complexe arheologice. Stratul de cultură al locuirii a fost bulversat de lucrările agricole şi cele de îmbunătăţiri funciare. Complexele arheologice reprezintă locuinţe de suprafaţă (colibe), locuinţe adâncite (semibordeie), gropi de provizii şi menajere, un cuptor şi un mormânt de inhumaţie. Dintre artefacte, ceramica este materialul arheologic dominant, fiind reprezentată de vase de diverse tipuri.
Ceramica hallstattiană este de bună calitate, bine arsă, iar culoarea este variabilă, de la cărămiziu la brun şi cenuşiu. Din cauza fragmentării excesive nu pot fi recunoscute prea multe tipuri ceramice. Totuşi, câteva fragmente au făcut parte din oale şi străchini. Decorul este sărac, constând în proeminenţe alungite, butoni, brâuri simple sau alveolate şi caneluri pe buza vaselor.
Ceramica din epoca migraţiilor este, în cea mai mare parte, de factură grosieră, degresată cu nisip, lucrată la mână sau la roata înceată, de culoare neagră, brună sau cenuşie. Există şi câteva fragmente de vase fine, lucrate la roată, cu pereţi subţiri, de culoare cenuşie. Dintre formele ceramice pot fi recunoscute oale, ulcioare, tigăi.
Ceramica din Evul mediu timpuriu este lucrată la roată, de factură semifină şi grosieră, având culoarea neagră sau cenuşie. Ca forme ceramice întâlnim oale, ulcioare, străchini.
De asemenea, în cazul unor complexe de diferite epoci au putut fi identificate o serie de materiale arheologice speciale: un cuţit din fier, doi piepteni bilaterali din os, decoraţi, de epoca migraţiilor. Din mormântul de inhumaţie descoperit (Cx 8) provin două fibule digitate din bronz şi două mărgele de sticlă.
În urma analizei preliminare a descoperirilor, complexele menţionate se datează, pe baza inventarului (ceramică şi material cu caracter special), în prima epocă a fierului (sec. VI-V a. Chr.), epoca migraţiilor (sec. V-VI p. Chr.) şi Evul mediu timpuriu (sec. VIII-IX p. Chr.).
Rezumat:
Cercetările arheologice au confirmat faptul că situl Şoimuş – Pe Teleci/Teleghi este unul complex, de mare întindere, cuprinzând mai multe epoci istorice. Suprafaţa cercetată de noi, respectiv zona Schitului Bălata, a fost locuită, nu foarte intens, în prima epocă a fierului, epoca migraţiilor şi Evul mediu timpuriu. Tipul complexelor descoperite, în special instalaţii menajere (gropi, vetre, cuptoare etc.), numărul redus al complexelor de locuire (colibe, bordeie), precum şi singurul mormânt descoperit indică faptul că avem de-a face cu o locuire de scurtă durată, poate chiar sezonieră. Materialele arheologice descoperite contribuie substanţial la reconstituirea elementelor de habitat şi a culturii materiale a locuitorilor acestei zone în vechime, dar şi la precizarea unor aspecte privind evoluţia cultural-cronologică a acestui areal din punct de vedere arheologic.
Bibliografie: