Băile Herculane | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Strada Cerna | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare fortificată; Castru;
Cod RAN:
| 50932.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Băile Herculane
Localitate:
Băile Herculane
Punct:
Strada Cerna
Localizare:
| 50932.01 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ardeţ | Adrian | responsabil | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Grumeza | Lavinia | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Negrei | Dimitrie Pavel | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
Raport:
Autorizaţie de cercetare arheologică preventivă nr. 86/27.04.2015 şi 194/28.07.2015 .
Oraşul Băile Herculane şi împrejurimile sale sunt extrem de bogate în situri arheologice, aparţinând tuturor epocilor istorice. Aşezarea balneară romană s-a dezvoltat de o parte şi de cealaltă a râului Cerna, pe o lungime de mai mult de 5 km. Chiar dacă începând cu secolul XVII de pe teritoriul oraşului au provenit numeroase inscripţii, monumente romane, monede şi cărămizi ştampilate, nici o cercetare arheologică propriu-zisă nu a fost realizată până la nivelul anului 2015.
Ca urmare a proiectului „Reabilitarea şi extinderea conductelor de aducţiune, reţelelor de distribuţie şi reţelelor de canalizare din Caransebeş şi Băile Herculane”, colectivul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş a realizat o cercetare arheologică preventivă pe strada Cerna din oraşul Băile Herculane, pe malul estic al râului Cerna.
În urma cercetării am constatat următoarele: existenţa a patru bazine (piscinae) datate în epoca romană, realizate din calcar prins cu mortar, stâncă locală şi nativă, în unele cazuri izolate pe interior cu tencuială. De asemenea, un complex arheologic aparţinând culturii Dridu a fost identificat la nord de aceste bazine. Complexele arheologice au fost cercetate pe jumătatea vestică, doar această zonă fiind afectată de lucrările de înlocuire a ţevilor de canalizare din oraş.
Bazinul 1 are o lungime de 12.60 m, lăţime maximă de 1.50 m (până la nivelul drumului actual) şi o adâncime maximă de 1.90 m. Bazinul este orientat nord-sud, realizat din stâncă locală, tăiată rectangular şi triunghiular şi prinsă cu mortar. În interior întreg bazinul este tencuit. S-a observat că o podea acoperă zidul nordic al complexului, ceea ce indică faptul că accesul în bazin se făcea de pe acea structură. Din păcate, în proporţie de 80-90 % podeaua e distrusă de lucrările de amenajare ale drumului din secolele XVIII-XIX. În aceeaşi perioadă întreg bazinul a fost umplut cu stânci masive, în scopul consolidării drumului. În epoca modernă austriecii au realizat numeroase lucrări de infrastructură şi de terasare care au ridicat nivelul de călcare al oraşului modern.
Bazinul 2 este orientat nord-sud, are o lungime de 5.20 m şi o lăţime de 3 m (până la nivelul drumului). Fundul bazinului este realizat din pietriş şi mortar compact, având o grosime între 4-13 cm. Bazinul e distrus pe latura sudică de un canal deversor modern, orientat est-vest. Zidul perimetral nordic este realizat din pietre de râu şi roci locale prinse cu mortar, fiind acoperit de o altă podea, păstrată superficial în anumite locuri. Dimensiunile zidului sunt 3 m lungime şi 60 – 22 cm lăţime (în zoana distrusă se îngustează). În profilul vestic al secţiunii s-a surprins pe o lăţime maximă de 36 cm zidul perimetral care închide bazinul, distrus parţial la instalarea ţevii de canalizare contemporană.
Bazinul 3 s-a păstrat pe o lungime de 8.60 m şi o lăţime de 3 m, fiind profund afectat de lucrările de infrastructură şi canalizări moderne. Zidul nordic este format din stâncă şi calcar prinse cu mortar, iar pentru amenajarea laturii sudice s-a folosit stânca nativă, ulterior tencuită. Probabil de la acest bazin s-a început construirea întregului sistem termal, în această zonă existând amenajări naturale (stânci native) pe care s-a construit şi incorporat bazinul. Aceleaşi structuri native au fost folosite şi pentru fundul bazinului (completate cu mortar). Această podea şi latura sudică a bazinului, în mare parte naturale, au fost distruse în zona sudică de un canal modern.
Bazinul 4 era orientat nord-sud şi a fost surprins pe o lungime de 4.30 m (pe interior). Lăţimea zidului nordic era de 60 cm, zidul sudic pare să fie distrus, iar zidul vestic este acoperit de un strat consistent de dărâmătură. Pe zidul nordic al bazinului a fost găsit un cămin ridicat din cărămizi austriece, care a distrus podeaua în zona nordică. Acest bazin a funcţionat probabil într-o perioadă anterioară bazinelor 1-3, fiind ulterior dezafectat (în perioada romană) şi primind o altă funcţionalitate. Tehnica de construcţie este diferită de restul bazinelor: opus quadratum (blocuri fasonate de calcar prinse cu mortar). Complexul arheologic nu a putut fi cercetat în totalitate, deoarece cea mai mare parte a acestuia intră sub drumul actual.
În extremitatea nordică a suprafeţei cercetate, podeaua care suprapunea bazinele, formată din pietriş şi nisip, a fost distrusă de complex ulterior, probabil un bordei prevăzut cu o vatră. La realizarea acelei vetre a fost utilizată inclusiv cărămidă romană refolosită şi piatră. Pe baza ceramicii din interiorul complexului putem datat această locuire în perioada culturii Dridu.
Din cadrul bazinelor (în special de pe fundul bazinului 1) a rezultat un bogat material ceramic, osteologic, material special (un ac de păr, opaiţe, o monedă emisă de Commodus), cărămizi şi tegulae romane. O tegulă avea o ştampilă fragmentară: DE, ştampila trupei Cohors III Delmatarum, care staţiona la Mehadia.
În urma cercetărilor arheologice, pentru a nu periclita vestigiile descoperite pe strada Cernei (dar nici nu a pune în pericol circulaţia autoturismelor şi a persoanelor în zonă), în urma consultării cu specialiştii de la Ministerul Culturii, am hotărât protejarea întregului complex balnear prin acoperirea bazinelor cu straturi succesive de nisip şi pietriş. Zidurile romane au fost, de asemenea conservate in situ. Având în vedere că zona cuprinsă între hotel Cerna, parcul Central şi hotel Roman, este sit arheologic (Cod LMI - Lista Monumentelor Istorice CS-I-s-B-10771; Cod RAN - 50932.01), nu am propus aviz de descărcare de sarcină arheologică şi am sugerat modificarea proiectului iniţial (de „Reabilitarea şi extinderea conductelor de aducţiune, reţelelor de distribuţie şi reţelelor de canalizare din Caransebeş şi Băile Herculane”).
Bibliografie: