Baia | Judeţ: Suceava | Punct: Imaş (Cetăţuia) | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 146913.01 |
Județ:
Suceava
Unitate administrativă:
Baia
Localitate:
Baia
Punct:
Imaş (Cetăţuia)
Localizare:
| 146913.01 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Buzdugan | Cătălina | participant | Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, Suceava |
| Boghian | Dumitru | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
| Budui | Vasile | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
| Ignătescu | Sorin | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
| Mareş | Ion | participant | Complexul Muzeal Bucovina - Suceava |
| Niculică | Bogdan Petru | participant | Complexul Muzeal Bucovina - Suceava |
Raport:
Situl arheologic de la Baia – Cetăţuie este amplasat pe malul drept al râului Moldova, în imediata vecinătate a cantonului silvic Baia. Situl este parţial acoperit cu o pădure de fag şi carpen, relativ rară, fapt care permite, cu unele limitări, cercetarea arheologică. Aşezarea fortificată este cunoscută încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea, când, doi pasionaţi cercetători, Grigore C. Buţureanu şi Neculai Beldiceanu, au întreprins primele sondaje. De altfel, de la Neculai Beldiceanu a rămas şi o schiţă a aşezării1 precum şi prima descriere a materialelor arheologice, conform căreia au fost găsite "cărămizi şi o mulţime de fragmente de olărie, smălţuite, de culoare gălbie şi ornamentate cu linii verzi, fapt ce pare a confirma tradiţiunea cu privirea numelui de Cetăţuie, ce poartă această localitate"2.
În 1924, cu ocazia unei excursii şcolare, profesorul Vasile Ciurea, întemeietorul muzeului fălticenean, a avut prilejul de a verifica cele afirmate de cercetătorul sus amintit, semnalând "hârburi şi pământ cu caracter neolitic". Ulterior, în anul 1931, în baza unei delegaţii din partea Comisiei Monumentelor Istorice, Vasile Ciurea a întreprins cercetări mai amănunţite pe Cetăţuie, în acelaşi loc investigat în 1924, descoperind, printre altele, "toporaşe întregi şi fragmente, silexuri lucrate, cozi de vase, toarte şi foarte multe cioburi".
După aproape 50 de ani de "uitare", cercetările de la Baia au fost reluate prin intermediul numeroaselor campanii de cercetări de suprafaţă, întreprinse în anii '70-80 ai secolului trecut de N. Ursulescu şi M. Ignat, iar după 1990, de către D. Boghian, I. Mareş, B. Niculică, S. Ignătescu; materialele arheologice descoperite fiind încadrate corect din punct de vedere cultural şi cronologic3. Astfel, au fost semnalate primele materiale aparţinând culturii Komarów şi grupului Grăniceşti.
În lipsa finanţării din partea MCC dar şi a celor de la bugetul local, săpăturile arheologice de la Baia – Cetăţuie au îmbrăcat un caracter restrâns, practic, doar cu scop de salvare. Aceste cercetări au fost întreprinse în luna octombrie 2003, fiind posibile doar datorită participării membrilor Cercului de Istorie Veche şi Arheologie (UŞtcM Suceava), de la Facultatea de Istorie şi Geografie (UŞtcM Suceava).
Aşa cum s-a arătat în proiectul de cercetare depus anul anterior în vederea obţinerii finanţării, situl este afectat de procesele naturale, dar, în mod deosebit de grav, de intervenţia antropică. În două din numeroasele "casete" practicate de localnicii doritori de a găsi "comoara" (aici trebuie să precizăm că dealul Cetăţuii mai este cunoscut în zonă sub numele de "La Comoară", aici fiind găsite în perioada interbelică unele monede), am reuşit taluzarea pereţilor. Aceste două casete sunt amplasate în partea centrală a sitului şi au avut dimensiunile de 2,20 x 1,60 m, iar după intervenţia noastră 3 x 2 m. Intenţia noastră a fost una de a decoperta o suprafaţă mai mare în vederea dezvelirii unui complex arheologic, dar acest lucru nu a fost posibil. Prin urmare, datorită lipsei resurselor financiare dar şi din cauza timpului nefavorabil, ne-am limitat la precizarea stratigrafiei parţiale rezultată în urma cercetării celor două casete.
Stratigrafia se prezintă astfel:
- până la –0,25 m, strat de pământ de culoare cenuşie, pigmentat uneori cu cărbuni, în care nu au fost găsite urme arheologice
- de la –0,25 m până la –0,50 m, un strat de pământ de culoare brun-cenuşie, în care au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând culturilor Precucuteni (faza a III-a), Cucuteni (faza B), Horodiştea-Erbiceni-Gordineşti – fără pictură, cu decor incizat, eventual bronzului timpuriu. Aceste materiale arheologice erau amestecate, fiind posibil ca acesta să fie rezultatul unei nivelări ulterioare, practicată probabil de purtătorii culturii Komarów sau grupului Grăniceşti, fiind cunoscut faptul că pe Cetăţuie este semnalată ceramică de acest tip.
- de la –0,50 m la –1,20 m (fundul casetelor), întâlnim un strat de pământ de culoare brun-gălbui, închis, respectiv sterilul arheologic.
În aceste condiţii nu se pot face alte precizări, datele oferite de această săpătură de salvare fiind mai mult decât lacunare. Totuşi, ele permit schiţarea unor observaţii care să conducă, în campania din anul 2004, la mai buna cunoaştere a locuirii pre- şi proto-istorice de pe Cetăţuie. Ar fi de dorit trasarea unei magistrale NV - SE, în vederea cercetării în detaliu a sistemului de fortificaţie al aşezării.
Rezumat:
Situl arheologic de la Baia – Cetăţuie este amplasat pe malul drept al râului Moldova, în imediata vecinătate a cantonului silvic Baia. În lipsa finanţării din partea MCC dar şi a celor de la bugetul local, săpăturile arheologice de la Baia - Cetăţuie au avut un caracter restrâns, practic, doar cu scop de salvare. Materiale arheologice recuperate erau amestecate, fiind posibil ca acesta să fie rezultatul unei nivelări ulterioare, practicată probabil de purtătorii culturii Komarów sau grupului Grăniceşti.