Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Ailincăi |
Sorin Cristian |
participant |
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Jugănaru |
Gabriel |
participant |
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Vernescu |
Mirela |
participant |
Muzeul Brăilei |
| Ţârlea |
Alexandra Clara |
participant |
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Situl este situat la cca. 2,5 km NE de oraşul Babadag, pe malul lacului cu acelaşi nume, la cca. 30 m stânga de vărsarea pârâului Tabana. Aşezarea locuită în vechime ocupa un promontoriu cu vizibilitate perfectă asupra lacului şi a zonei ocupate în prezent de oraş. Poziţia strategică este întărită şi de prezenţa văii probabil inundabile şi mlăştinoase în trecut, care permitea accesul doar prin partea de NV. Accesul devenea şi mai greu datorită construirii unei fortificaţii compuse dintr-un şanţ şi un val care o înconjurau. În prezent din aşezare se păstrează doar o porţiune îngustă orientată NV-SE, lungă de aproximativ 200 m şi lată de 30 m, înălţimea falezei măsurând peste 20 m. Prăbuşirea tot mai rapidă a aşezării este determinată de creşterea apelor lacului Babadag care sapă în masivul promontoriu de loess.
Creşterea apelor lacului Babadag datorită ploilor de anul acesta şi a îndiguirii lacului în anii 60 au determinat o prăbuşire alertă a aşezării, chiar anul acesta s-a înregistrat o prăbuşire de aproximativ 20 m2.
Cercetarea are un caracter sistematic, prima campanie arheologică a avut loc în 1962, continuând în anii 1963-1968, 1970-1971, 1973, 1976-1986, 1991-1996, 1999, 2001-2006. Materialele arheologice descoperite de păstrează la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Tulcea şi în depozitele Secţiei de Tracologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, loc în care se păstrează şi arhiva S. Morintz.
Noţiunea de cultura Babadag a fost introdusă în literatura de specialitate de către S. Morintz, unul dintre reprezentanţii de seamă ai arheologiei româneşti din a doua jumătate a secolului XX, care în urma cercetărilor din aşezarea eponimă, a publicat o serie de rapoarte şi studii1, ce sunt considerate şi în prezent repere de bază în studierea primei epoci a fierului în SE României.
Cercetările recente începând cu anul 1996 au fost parţial valorificate într-o serie de rapoarte apărute în Cronica Cercetărilor Arheologice şi diverse studii2.
Datorită lipsei oricărei forme de finanţare a cercetărilor în aşezarea de la Babadag, colectivul de cercetare a întreprins o campanie de prelucrare a datelor arheologice înregistrate în cursul campaniilor: 1999, 2001, 2002, 2003, 2004 şi 2006.
Astfel, pe lângă prelucrarea întregului lot ceramic existent din aceste campanii (selectare, restaurare, desen) am desenat profilele casetelor V-IX la nivelul cercetării din 2006, datorită faptului că acestea sunt ameninţate cu dispariţia o dată cu surparea falezei. Tot în această campanie am reactualizat unele măsurători topografice ale sitului.
Campania din 2007 a fost un nou prilej de a cerceta zona din preajma aşezării, confirmându-se existenţa unor mici aşezări satelit.
Planul viitor de cercetare de la Babadag se va concentra asupra zonei din apropierea falezei, ameninţate cu prăbuşirea şi în primul rând în continuarea cercetărilor din suprafeţele deja aflate în cercetare.
Rezumat:
Situl este situat la cca. 2,5 km NE de oraşul Babadag, pe malul lacului cu acelaşi nume, la cca. 30 m stânga de vărsarea pârâului Tabana. Campania din 2007 a fost un nou prilej de a cerceta zona din preajma aşezării, confirmându-se existenţa unor mici aşezări satelit. Planul viitor de cercetare de la Babadag se va concentra asupra zonei din apropierea falezei, ameninţate cu prăbuşirea şi în primul rând în continuarea cercetărilor din suprafeţele deja aflate în cercetare.
Note:
1.
1. S. Morintz, Dacia NS 8, 1964, p. 101-118; idem, Peuce 2, 1971, p. 19-25; idem, Materiale, 1982, p. 58-64; idem, Thraco-Dacica 8, 1987, 1-2, p. 39-72; idem, Symposia Thracologica 7, Tulcea 1989, p. 262-264; idem, Thraco-Dacica 11, 1-2, 1990, p. 99-115; Morintz, Jugănaru, Munteanu, în Cercetări arheologice în aria nord-tracă 1, 1995, p. 222-235; Morintz, Jugănaru, Peuce 11, 1995, p. 177-202.
2. Sîrbu, Jugănaru, în Studia in honorem Ion Niculiţă, Chişinău, 1999, p. 92-104; G. Jugănaru, S. Ailincăi, I. Vizauer, A. Morintz, A. Ţârlea, CCA 2003, p. 43-45; Jugănaru, Ailincăi, Morintz, CCA 2002, p. 46-47; Jugănaru, Ailincăi, Ţârlea, Vernescu, CCA 2004, p. 47; Jugănaru, Ailincăi, Peuce 14, 2003, p. 51-62; Jugănaru, Ailincăi, Ţârlea, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, 2004, p. 131-138.
CC BY-SA 4.0 
