Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Jugănaru |
Gabriel |
responsabil |
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Ailincăi |
Sorin Cristian |
participant |
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Stoian |
Viorel |
participant |
Muzeul Brăilei |
| Vernescu |
Mirela |
participant |
Muzeul Brăilei |
| Ţârlea |
Alexandra Clara |
participant |
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Situl este situat la cca. 2,5 km NE de oraşul Babadag, pe malul lacului cu acelaşi nume, la cca. 30 m stânga de vărsarea pârâului Tabana. Aşezarea locuită în vechime ocupa un promontoriu cu vizibilitate perfectă asupra lacului şi a zonei ocupate în prezent de oraş. Poziţia strategică este întărită şi de prezenţa văii probabil inundabile şi mlăştinoase în trecut, care permitea accesul doar prin partea de NV. Accesul devenea şi mai greu datorită construirii unei fortificaţii compuse dintr-un şanţ şi un val care o înconjurau. În prezent din aşezare se păstrează doar o porţiune îngustă orientată NV-SE, lungă de aprox. 200 m şi lată de 30 m, înălţimea falezei măsurând peste 20 m. Prăbuşirea tot mai rapidă a aşezării este determinată de creşterea apelor lacului Babadag care sapă în masivul promontoriu de loess.
Creşterea apelor lacului Babadag datorită ploilor de anul acesta şi a îndiguirii lacului în anii 60 au determinat o prăbuşire alertă a aşezării, chiar anul acesta s-a înregistrat o prăbuşire de aprox. 10 mp.
Cercetarea are un caracter sistematic, prima campanie arheologică a avut loc în 1962, continuând în anii 1963-1968, 1970-1971, 1973, 1976-1986, 1991-1996, 1999, 2001-2005. Materialele arheologice descoperite de păstrează la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Tulcea şi în depozitele Secţiei de Tracologie a IAB, loc în care se păstrează şi arhiva S. Morintz.
Noţiunea de „cultura Babadag” a fost introdusă în literatura de specialitate de către S. Morintz, unul dintre reprezentanţii de seamă ai arheologiei româneşti din a doua jumătate a sec. XX, care în urma cercetărilor din aşezarea eponimă, a publicat o serie de rapoarte şi studii1, ce sunt considerate şi în prezent repere de bază în studierea primei epoci a fierului în SE României.
Cercetările recente începând cu anul 1996 au fost parţial valorificate într-o serie de rapoarte apărute în CCA şi diverse studii2.
Lipsa forţei de muncă în luna septembrie, în Babadag, ne-a determinat să folosim fondurile alocate cercetărilor pentru efectuarea unei noi ridicări topografice după standardele impuse de Comisia Naţională de Arheologie. Lucrările au fost făcute prin intermediul firmei autorizate în domeniu GEO TOPO SRL Tulcea iar planul topografic este în momentul de faţă supus aprobării OCOTA – Tulcea.
Rezumat:
Situl se află la cca. 2,5 km NE de oraşul Babadag, pe malul lacului cu acelaşi nume, la cca. 30 m stânga de vărsarea pârâului Tabana. Aşezarea locuită în vechime ocupa un promontoriu cu vizibilitate perfectă asupra lacului şi a zonei ocupate în prezent de oraş. Poziţia strategică este întărită şi de prezenţa văii probabil inundabile şi mlăştinoase în trecut, care permitea accesul doar prin partea de NV. Accesul devenea şi mai greu datorită construirii unei fortificaţii compuse dintr-un şanţ şi un val care o înconjurau. În prezent din aşezare se păstrează doar o porţiune îngustă orientată NV-SE, lungă de aprox. 200 m şi lată de 30 m, înălţimea falezei măsurând peste 20 m. Prăbuşirea tot mai rapidă a aşezării este determinată de creşterea apelor lacului Babadag care sapă în masivul promontoriu de loess.
Creşterea apelor lacului Babadag datorită ploilor de anul acesta şi a îndiguirii lacului în anii 60 au determinat o prăbuşire alertă a aşezării, anul acesta înregistrându-se o prăbuşire de aprox. 10 m2.
CC BY-SA 4.0 