Axente Sever (Frauendorf, Assonyfalva, Frâua) | Judeţ: Sibiu | Punct: Biserica Evanghelică | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică;
Cod RAN:
| 144125.01 |
Județ:
Sibiu
Unitate administrativă:
Axente Sever
Localitate:
Axente Sever (Frauendorf, Assonyfalva, Frâua)
Punct:
Biserica Evanghelică
Localizare:
| 144125.01 |
Lista Ilustrațiilor - 8
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Beşliu Munteanu | Petre | responsabil | Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu |
Raport:
Cercetarea arheologică a bisericii fortificate de la Axente Sever face parte din proiectul de restaurare şi reabilitare a monumentului. În luna octombrie 2005 a fost începută cercetarea arheologică ce va fi continuată în anul 2006.
Biserica fortificată din Axente Sever (jud. Sibiu) este aşezată pe marginea drumului care leagă localitatea amintită de Mediaş.
Biserica fortificată este cunoscută din lucrările de specialitate. Virgil Vătăşianu a considerat că partea mai veche a bisericii - careul din faţa corului - a făcut parte din vechea biserică. El constata o „refacere şi amplificare” în urma cărora a apărut biserica pomenită în 14141. La sfârşitul sec. XV au apărut elementele de fortificare: etaje de apărare la E şi V, contraforturile pe faţada de V, meterezele „mai mari şi lărgite în partea inferioară”.2
Mai nou, Hermann Fabini a reluat opinia lui Virgil Vătăşianu despre existenţa unei structuri mai vechi a biserici - turnul masiv din piatră - cu analogii şi la arhitectura bisericilor fortificate din zonă.3
Folosind aceleaşi surse bibliografice, autorii repertoriului arheologic al judeţului Sibiu se pronunţă pentru apartenenţa turnului central şi a capelei adosate la o fortificaţie nobiliară cu capelă, după exemplul celei de la Câlnic. Mai mult, autorii datează biserica gotică la mijlocul sec. XIV. Autorii repertoriului au asimilat ipoteza „unei curtine mai vechi”4
Adosarea corului bisericii la tunul din piatră este evidentă în partea unde zidul corului încalecă retrageri ale zidăriei turnului. Pe de altă parte, în interiorul turnului nu se observă urmele unor amenajări pentru locuit, semn că ar fi fost folosit ca turn-locuinţă. Este evidentă însă înălţarea turnului cu un etaj şi îmbrăcarea capelei, a turnului şi a navei cu un parament din piatră.
Nici structurile de zidărie vizibile în curtina fortificată nu lasă să se vadă urmele unei amenajări mai vechi. În aceste condiţii, singura metoda de investigare a nucleului bisericii-fortificate este cercetarea arheologică.
Informaţiile istorice sunt lacunare. Prima menţiune a satului cu numele moşiei (possesio) Assonfalva este în anul 1305, în legătură cu familia Apa cu sediul la Mălâncrav (Almakerek) şi extinderea domeniului acestuia în zona secundară de colonizare germană de pe valea Târnavei Mari.5 În registrul de dijme papale din anii 1322-1323 este menţionat preotul din sat, plebanus ecclesie Villa Dominarum.6 Prima menţiune a bisericii cu hramul tuturor sfinţilor - ecclesia omnium sanctorum este în documentul din 30 iunie 1414, dat la Mediaş.7 Atunci este pomenit, împreună cu alţi preoţi din zonă, Nicolaus de villa Dominarum. Numele lui se vă regăsi în actul papal din 18 februarie 1415 sub numele de Nicolaus in Dominarum.8
Din proiectul cercetării sistematice a bisericii, curţii, magaziilor şi zidurilor de apărare a fost realizat în anumite condiţiile financiare o secţiune perpendiculară pe absida corului, până la fundaţia magaziei de la E şi două casete în partea de S (C1, C2), în zona de legătură între cor şi turn. Secţiunea I (SI) a avut lăţimea de 1,5 m, iar cas. de la S, (C1, C2) lăţimea de 2 m. Ca urmare a săpăturii controlate arheologic au fost identificate 42 de morminte, au fost dezvelite fundaţiile corului, magaziilor, capelei şi turnului. Lângă fundaţia corului săpătura nu a coborât sub nivelul tălpii fundaţiei. Săpătura a coborât mai adânc după ce am lăsat un mal de protecţie lat de 20 de cm pe toată lăţimea secţiunii. Pentru a evidenţia talpa turnului în comparaţie cu structurile învecinate am sondat în solul viu, iar pentru a verifica ipoteza existenţei unui parament exterior fundaţiei capelei am săpat un şanţ îngust sub talpa fundaţiei paramentului. Sub un parament gros de -0,15 m a ieşit la iveală o zidărie care s-a adâncit în pământul neumblat.
Rezultatele cercetării arheologice:
Structuri de zidărie
Fundaţia turnului este alcătuită din pietre cioplite. Ea are talpa -2,15 m faţă de pragul capelei, mai jos decât talpa corului. Zidăria are un aspect îngrijit.
Structura de zidărie a paramentului şi a fundaţiei capelei nu diferă, ambele fiind alcătuite din pietre cioplite prinse cu mortar. Un strat de pietre şi mortar a fost depozitat lângă ziduri după terminarea construcţiei. Construcţia ulterioară a zidului de parament a tăiat acest strat. Talpa paramentului este la -0,70 m, a fundaţiei capelei la 1,50 m faţă de nivelul pragului actual al capelei.
Fundaţia absidei bisericii a fost amenajată din pietre cioplite şi s-a adâncit până la 0,60 m, fără a atinge solul viu.
Fundaţia magaziei dinspre E este superficială, din pietre şi cărămizi, cu aspect neîngrijit, cu talpa la –0,30 m.
Magazia dinspre S are fundaţie din zidărie mixtă cu talpa la –0,48 m.
Cimitirul medieval
Din cauza nerespectării poziţiei iniţiale de înmormântare (E-V la S de biserică şi N-S la E) şi a suprapunerilor nemijlocite într-un spaţiu de înmormântare îngust, puţine schelete au rămas intacte. Starea precară de conservare s-a accentuat datorită solului îmbibat cu apă la S, a galeriilor săpate de râme şi rădăcinilor care au dizlocat oasele. Mormintele din SII au fost deranjate de un şanţ modern.
M1 craniu dizlocat, mâinile pe piept; direcţia E-V; cui de coşciug; C1, -0,78 m (adâncimea în C1 şi C2 faţă de pragul capelei, care e punctul 0), bărbat, 45 ani, 1,75 m.
M2 craniul unui schelet; poziţia E-V; C1, -0,88 m; femeie, 40 ani, aprox. 1,70 m.
M 3, craniul culcat spre S, poziţia E-V; C1, -1,11 m; femei, 35 ani, 1,65 m.
M4 tibia, poziţia E-V; C1, -1,12 m; bărbat; la aceeaşi adâncime, maxilar de copil - poziţie secundară.
M5 oase ale membrelor inferioare, poziţia N-S, cui de coşciug, C1, -1,02 m; bărbat, aprox. 50 ani, aprox. 1,70 m.
M6 femur, tibie, poziţia N-S, tăiat de M7, SI, -1 m; femeie, aprox. 1,65 m; (adâncimea în SI este dată faţă de solul actual).
M7 oase de copil?, poziţia N-S, SI, -1,10 m.
M8 partea inferioară a scheletului tăiată de o altă groapă; poziţia N-S; SI; -1 m partea de sus; -1,10 m partea de jos; femeie, aprox. 1,60 m.
M9 craniu în poziţie secundară, SI, -1,10 m; femeie (?).
M10 femur, tibie, poziţia N-S; SI, -1,10 m; bărbat, 175 cm.
M11 schelet incomplet(lipsesc femur, tibie), braţele pe piept, poziţia N-S; SI, -1,10 m; bărbat, aprox. 60 ani, aprox. 1,70 m.
M12 craniu de la un schelet tăiat de o groapă de var; SI, -1,10 m, bărbat, aprox. 50 ani, aprox. 1,80 m.
M13 oasele membrelor inferioare; poziţia E - V, C1, -1,45 m, bărbat, aprox. 20 ani, 1,80 m.
M14 partea superioară a unui schelet, capul culcat spre S; poziţia E-V, C1, -1,37 m; femeie, aprox. 40 ani, aprox. 1,65 m.
M.15 partea superioară a unui schelet, un braţ pe bazin, altul pe lângă corp; poziţia E-V; C1, -1,37 m; femeie, aprox. 60 ani, aprox. 1,60 m.
M16 craniu, humerus, poziţia N-S; SI, -1,20 m, femeie, aprox. 60 ani.
M17 fragment de schelet păstrat până la femur, inclusiv, poziţia N-S, SI, -1, 20 m bărbat, aprox. 65 ani, aprox. 1,80 m.
M18 schelet fragmentar, braţul drept pe bazin; poziţia N-S; -1,20 m, SI, femeie, aprox. 70 ani, aprox. 1,55 m.
M19 fragment din oasele membrelor inferioare, tăiat de M19A, poziţia N-S, SI, -1,20 m, bărbat, aprox. 1,75 m.
M19A oase de copil (?), poziţia E-V (?) SI, -1,30 m; aprox. 13 ani.
M20 tibia, peroneul, tăiate de o groapă târzie; poziţia N-S, SI, -1,20 m, femeie, aprox. 1,65 m.
M21 tibia, peroneul, poziţia N-S, SI, -1,40 m.
M22 schelet cu braţele pe bazin, tăiat de fundaţia magaziei, poziţia E-V, C2, -0,96 m; bărbat, aprox. 1,80 m.
M23 schelet cu braţele pe piept; poziţia E–V, C2, -0,90 m; femeie, aprox. 20 ani, aprox. 1,70 m; la picioare un craniu în poziţie secundară la -1,10 m.
M24 femur, tibia, peroneul, poziţia E-V, C2, -1,10 m; bărbat, aprox. 50 ani, aprox. 1,85 m.
M25 schelet tăiat de fundaţia magaziei, braţele pe bazin; poziţia E-V; C2, -1,72 m, bărbat, aprox. 50 ani, aprox 1,80 m.
M26 schelet, braţele pe piept, poziţia E-V; C2, -1,62 m; femeie, aprox. 15 ani.
M27 schelet fragmentar, suprapune pe M 26, poziţia E-V; C2, -1,62 m, bărbat, aprox. 55 ani, aprox. 1,80 m.
M28, humerus, radius, poziţia E-V; C2, -1,72 m, tăiat de un şanţ modern, femeie, peste 30 ani, aprox. 1,65 m.
M29 fragment de schelet: humerus, radius, braţul pe piept; poziţia E-V; C2, -1,70 m; femeie, peste 40 ani, aprox. 1,65 m.
M30 fragmente de oase de copil în mal, C2, -1,80 m.
M31 schelet acefal, braţele pe piept; direcţia E-V; ac de păr, cuie de sicriu, SI, -1,80 m; bărbat, aprox. 40 ani, aprox. 1,75 m.
M32, craniu în mal la -1,40 m, SI, femeie, aprox. 45 ani.
M33 oase bazin, membre inferioare, poziţia E-V, SI, -1,20 m; femeie, 45 ani, aprox. 1,60 m.
M34 oase bazin, membre inferioare, poziţia N - S; SI, -1,36 m; bărbat, aprox. 20 ani, aprox. 1,70 m.
M35 craniu în mal la -0,80 m, SI; bărbat, aprox. 50 ani, aprox. 1,90 m.
M36 oasele membrelor inferioare, poziţia NE-SV; SI, -1,30 m; femeie, 60 ani, aprox. 1,55 m.
M37 femur, tibia, fragment bazin; poziţia E-V; SI, -1,30 m; femeie, aprox 1,55 m.
M38 femur; poziţia NE-SV, SI, -1,30 m; bărbat (?), aprox. 1,83 m.
M39 oase de copil, poziţia E-V, SI, -1,40 m; bărbat, aprox. 1,75 m.
M40 oasele membrelor inferioare, poziţia E - V. SI, -1,30 m; femeie, aprox. 55 ani, aprox. 1,70 m.
M41 fragment din partea superioară a unui schelet tăiat de M40; poziţia SV-NE; SI, -1,20 m; bărbat, 25 ani, 1,70 m.
M42 partea superioară a unui schelet, N-S, SI, -1,80 m; femeie, aprox. 55 ani, aprox. 1,60 m,
Consideraţii stratigrafice:
Straturile depuse deasupra solului viu au fost deranjate în mare măsură de gropile de morminte. Doar terenul de lângă fundaţii a păstrat depunerile de pământ cu materiale arheologice.
Nivelul preistoric, evident în SII, este marcat de pigmenţi de lut galben în stratul de pământ brun-verzui şi de pigmenţi de pământ ars sau de lemn ars cu fragmente ceramice. Deasupra nivelului preistoric a fost evidenţiat stratul feudal - pământ negru - cu depuneri mai puţine decât în cazul celui preistoric Deasupra solului medieval au rămas depozitate materiale de construcţie, fragmente de piatră şi mortar. În acest strat s-a fundat paramentul capelei. Depunerile amintite sunt caracteristice zonei din jurul capelei şi turnului (SII). În partea de S a secţiunii II se văd în profilul secţiunii depuneri ce conţin pigmenţi de arsură. Urmele incendierii magaziei sunt evidente chiar sub solul vegetal. Sub stratul de pământ brun cu pete galbene, adâncită în solul viu este o groapă în care au fost depuse oase de copil.
În terenul nederanjat de lângă fundaţia absidei s-a păstrat un strat de pământ brun, cu pigmenţi de lut galben, dar fără materiale arheologice, depus deasupra nivelului preistoric. El a fost suprapus de stratul de pământ brun verzui cu pigmenţi de var şi bucăţi de cărămizi în care s-a adâncit şanţul de fundaţie al absidei bisericii. La adâncimea de 0,30 m s-a păstrat urma unui pavaj din pietre, iar la –0,70 m se vede un strat de construcţie. Terenul medieval cobora în pantă spre V.
Materialul arheologic:
Piese fragmentare din ceramică:
Preistorică - fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni, descoperite în SII: sunt fragmente din corpul unor oale ornamentate cu alveola degetului.
Fragmente ceramice medievale - în SII au fost descoperite puţine fragmente ceramice medievale atipice.
Fragmente ceramice moderne - materialul ceramic modern este fragmentar, lipsit de importanţă documentară
Piese de metal9:
Denar argint slab aliat, Wladislav II, K-M, datat 1490-1502, nr.cat. Huszar, nr.803, p.125, SI, M19a, fragmentar.
Spiel Marke, cupru, f.a. cas. I, -0,20 -0,30 m
1Kr. Austria, Francisc Iosif I, 1860, sigla B, cupru, C1, - 0, 20-0,30 m
3 Kr. Austria, Francisc I. 1812, sigla O, cupru,
Sapă din fier pentru vie, sfârşitul sec. XIX - începutul sec. XX, SII, -0,20 -0,30 m.
Cuie de fier folosite la îmbinarea sicriului.
Capul unui ac de păr, cupru cu montură din pietre, SI, -1,80 m, (M31), sec. XVIII (?).
Piesele din metal sunt în proces de curăţire chimică şi mecanică, după care va urma evaluarea stilistică şi cronologică.
Concluzii preliminare:
Aşezarea preistorică se afla pe un loc mai înalt decât cel înconjurător. Configuraţia terenului s-a păstrat în perioada construcţiei presupusei curţi nobiliare.
Datele arheologice susţin ipoteza existenţei iniţiale a unei curţi nobiliare fortificate cu turn–locuinţă, capelă nobiliară la S şi zid de apărare al cărui traseu se poate identifica prin cercetare arheologică. Pentru a verifica ipoteza existenţei unei capele nobiliare ţesute turnului locuinţă este necesară cercetarea interiorului capelei.
Nu a existat vre-un mormânt suprapus de cor sau absidă care să permită ipoteza înhumărilor contemporane capelei. Cazul lui M30, aflat la –1,80 m, suprapus de nivele de depunere medievale, este singular.
Cimitirul este contemporan bisericii. Datarea fazei de început a cimitirului (a doua etapă de înmormântare) se leagă de datarea monedei descoperite în M19A. Pereţii dinspre curte ai magaziilor, evident ulteriori zidului de apărare, au intersectat cimitirul. Nu există surse arheologice pentru determinarea cronologică riguroasă a etapelor de construcţie şi refacere. Viitoare cercetări arheologice în formule de colaborare cu MN Brukenthal, pe o suprafaţă mai mare şi mai puţin deranjată, pot aduce, în schimb, informaţii sigure.
Note:
1.
1. Virgil Vătăşianu Istoria artei feudale în Ţările Române, I, Bucureşti, 1959, p. 242-243.
2. Idem, p. 598
3. Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch - sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, I, Hermannstadt - Heidelberg, 1998, p.192-193
4. Luca, S.A., Pinter, Z, K., Georgescu A., Repertoriul arheologic al judeţului Sibiu, Sibiu, 2003, p. 48-49.
5. Urkundenbuch zur Geschichte der Deutsche in Siebenbürgen, I, p. 230; (mai departe Urkundenbuch), Documente privind Istoria României, I, p. 43, 398 (mai departe D.I.R.)
6. D.I.R., II, p. 58, 91, 356.
7. Urkundenbuch, III, 1902, p. 600.
8. Urkundenbuch, III, p. 644.
9. piesele numismatice au fost determinate de Oltea Dudău.