Armăşeni | Comuna: Buneşti-Avereşti | Judeţ: Vaslui | Punct: Muncel | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 162942.01 |
Județ:
Vaslui
Unitate administrativă:
Buneşti-Avereşti
Localitate:
Armăşeni
Punct:
Muncel
Localizare:
| 162942.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Onel | Cristian | participant | Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad |
| Rotaru | Marin | participant | Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad |
| Ursache | Laurenţiu | participant | Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad |
| Merlan | Vicu | participant | Muzeul Municipal Huşi |
| Salomeia | Paul | participant | Muzeul Municipal Huşi |
Raport:
Obiective:
- decopertarea integrală a secţiuni S5, pe direcţia NV - SE, până la stratul de loess (nisipos) de la bază.
A fost trasată o nouă secţiune S5 pe direcţia NV - SE în prelungirea celor realizate în ani 70 de către arheolog Violeta Bazarciuc (S2/1974). Secţiunea suprapune partea central-estică a platoului înalt de 332 m, având L = 15 m şi l = 2 m.
Încă de la 0,30 m a apărut o statuetă feminină la m.7 şi numeroase fragmente ceramice, fiind scoase din profunzime de plugurile tractoarelor prin anii 80.
Între m.4 şi m.5 la -0,60 m a fost găsit un complex ceramic alcătuit din fragmente de la vase de uz casnic şi de provizii. Unele cu amprente de angobă şi cu grosimea pereţilor cuprinsă între 0,7 - 1,5 cm.
De la -0,40 m la -0,90 m, în m.5 - m.6 s-a conturat o groapă menajeră G6 care iese în afara secţiunii spre SV şi NE. În umplutura sa s-au descoperit: chirpici răzleţi de culoare cărămizie, chirpici poligonali de la o vatră de foc cu grosimi cuprinse între 2-3 cm, fragmente ceramice, câteva aşchii de silex de Prut, un fragment de la un capac de vas cu buton.
În coltul nord-vestic al caroului m.1 s-au descoperit câteva fragmente ceramice aparţinând Culturii Precucuteni III.
Plastica descoperită:
- statuetă feminină (m.7 -0,30 m) fragmentată, incizată, ce se păstrează doar pe partea dorsală. Statueta se păstrează din zona pieptului până sub genunchi, fiind de culoare cărămizie şi de calitate foarte bună, dar fără urme de pictură. Ombilicul este schiţat printr-o incizie adâncită. In zona bazinului este vizibil un triunghi cu vârful în jos. Din vârful triunghiului pleacă o linie verticală spre genunchi de desparte picioarele. Fesele sunt conturate în relief, formând o zonă proeminentă aproximativ convexă: L = 7,5 cm; l = 3 cm (bazin); gr. (fese) = 2 cm;
- fragment polonic (m.8 -0,04 m) din lut ars de culoare cenuşie, păstrând zona de inserţie dintre coadă şi un fragment de cupă, ce formează o mică concavitate de 4 cm: L = 5 cm; gr.= 1,5 cm.
- fragment corn de taur din lut ars de culoare cenuşiu - cărămizie, de calitate bună, fiind rupt din zona de inserţie în bucraniu: L = 4,2 cm; diametrul = 1,7 cm;
- fragment corn de taur din lut ars de culoare cărămizie, de calitate bună, descoperit la m.6/- 0,60 m. Este uşor curbat dinspre zona de inserţie spre vârf: L = 7,5 cm, l = 1,5 cm, diametrul = 1 cm (bază);
- fragment coadă de lingură, subţire, păstrată cam 1/3 dinspre coadă spre cupă, fiind descoperită la m.5 -0,50 m: L = 3,2 cm; l = 0,7 cm; diametrul = 0,5 cm.
Unelte şi arme din silex de Prut şi piatră:
- aşchie silex de culoare neagră, cu un mic accident petrogenetic şi urme de uzură lateral (m.6 -0,40 cm): L = 5,5 cm; l = 2,7 cm;
- aşchie din silex, de culoare neagră cu urme de funcţionare pe latura stângă, cu desprindere de tip”burin” (m.8 -0,60 m). Partea activă este uşor convexă, putând fi folosită şi ca gratoar, dar fără retuşe: L = 7,5 cm, l = 4 cm.
- aşchie din silex de culoare albicioasă cu pigmenţii roşiatici (oxizi de fier), (m.6 -0,60 m) fără retuşe sau urme de uzură: L = 2,5 cm, l = 1,2 cm;
- gratoar pe aşchie, calcinat, cu retuşe pe partea activă convexă (m.3 -0,60 m): L = 2 cm, l = 1,5 cm;
- lamă carenată din silex, de culoare neagră-cenuşie, cu pigmenţi albi, descoperită la m.7 -0,60 m. Talonul este în secţiune trapezoidal, iar partea ventrală se distinge prin bulbul de percuţie. Pe latura stângă prezintă retuşe până la vârf, iar pe cea dreaptă urme de uzură. Vârful lamei este rupt din vechime. Dimensiuni: L = 10,5 cm, l = 2 cm, gr. = 0,7cm;
- gratoar pe capăt de lamă carenată (m.11 -0,50 m), cu partea activă dreaptă, retuşată abrupt. Lateral păstrează doar urme de uzură. Lama are o uşoară patină, ceea ce-i indică o vârstă mult mai mare, fiind astfel o piesă paleolitică adusă din altă parte. În secţiune este triunghiular. L = 3,5 cm; l = 1,7cm;
- gratoar semicircular (m.12 -0,60 m) pe aşchie din silex, de culoare neagră, cu partea activă convexa. Pe partea verticală de păstrează amprentele urmelor de şoc, bulbul de percuţie pronunţat şi cu crema înălţată, descoperită la m.14 -0,60 m. L=2 cm ;=1.7 cm, gr=1 cm.
- daltă cvasi-dreptunghiulară de tip ”herminetă” din silicolit, de culoare galben - cenuşie, uşor oblică, cu tăişul bine ascuţit, iar cu muchia prelucrată, fiind în secţiune trapezoidală. Laturile sunt fasonate prin desprindere, iar feţele fiind şlefuite: L = 6 cm; l = 3,5 cm; gr = 1,5 cm;
- topor cvasi-dreptunghiular prelucrat pe un lemn pietrificat (m.8 -0,60 m). Este fasonat mediocru, cu muchie dublă (probabil folosit ca ciocan). Feţele sunt plane iar laturile fasonate stângaci, neuniform: L = 10,5 cm, l = 7 cm, l(capete) = 4 cm.
Stratigrafia S5 2010 este următoarea:
0 -0,10 m - nivelul de călcare (covor vegetal);
-0,20 -0,30 m - cernoziom;
-0,50 -0,60 m - sol gleizat (gleizarea s-a produs în urma băltirii de durată a unui luciu de apa, pe o suprafaţă cvasi-plană, cu aluvionar în aval (baraj) spre N. Este posibilă formarea chiar a unei mici turbării generată de o pseudo-mlaştină);
- nivel arheologic steril (loess-nisipos).
În concluzie, deşi suprafaţa decopertată a fost relativ mică totuşi materialul arheologic descoperit a fost relevant, completând noi date despre comunităţile eneolitice din Moldova.