Armăşeni | Comuna: Buneşti-Avereşti | Judeţ: Vaslui | Punct: Muncel | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 162942.01 |
Județ:
Vaslui
Unitate administrativă:
Buneşti-Avereşti
Localitate:
Armăşeni
Punct:
Muncel
Localizare:
| 162942.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Merlan | Vicu | responsabil | Muzeul Municipal Huşi |
| Salomeia | Paul | participant | Muzeul Municipal Huşi |
Raport:
Obiectivul cercetării arheologice a fost salvarea vestigiilor arheologice afectate de alunecările de teren şi prăbuşirile gravitaţionale din partea de N şi NE a sitului arheologic.
A fost trasată o noua secţiune SIII pe direcţia NV-SE (15 x 2 m; adâncime max. 1,60 m), paralelă cu SIII (2007). Pe suprafaţa lucrată au fost descoperite două gropi menajere cu resturi aparţinând culturii Cucuteni A3 şi latura nord-estică a locuinţei L1 surprinsă şi în secţiunile realizate anterior (SI/2006; SIII/2007).
Între secţiunea SIII şi SII a fost lăsat un martor de cca. 0,40 m, care la finalizarea lucrării a fost demontat şi cercetat amănunţit.
L1 surprinsă anul acesta în colţul sud-vestic al SIII în c. 14-15 pe o suprafaţă de cca. 2 m2, continuă şi în afara secţiunii spre S. Lutuiala de perete poartă amprente de pari şi nuiele de mărimi diferite.
Printre resturile de perete s-au descoperit: o statuetă cu incizii pe ambele părţi, ceramica grosieră de la un vas de provizii, fragmente de polonic şi cozi de linguri din lut ars; fragmente ceramice vitrifiate de la un vas pictat policrom cu motive în spirală, contorsionate de la un incendiu de proporţii.
Resturile locuinţei L1 apar de la adâncimea de -0,70 m până la -0,90 m.
Groapa G3 a fost surprinsă între -0,75 -1,20 m pe o suprafaţă de cca. 6 m2. Forma gropii: aprox. ovală, prelungindu-se şi în afara secţiunii SIII în martorul dintre SII/SIII şi înspre N, celelalte laturi fiind surprinse în perimetrul secţiunii descoperite (latura de E şi S).
În umplutura gropii G3 au fost descoperite următoarele piese; lame şi aşchii din silex de Prut, aşchie din silicolit cu urme de uzura, lipitură de perete cu impresiuni de nuiele, statuete antropomorfe fragmentare, pietre de vatră înroşite din gresie silicioasă şi calcar oolitic, valve de scoici de apă dulce de baltă, corn de bovină prelucrat, fragmente de la o râşniţă de mână, lemn pietrificat, bucăţi de chirpici, unelte ascuţite şi şlefuite din oase de animale.
După materialul descoperit groapa G3 este de factură cucuteniană. Prin adâncime străpunge nivelurile inferioare.
Groapa G4 a fost descoperită între c. m. 6-m. 8, fiind surprinsă stratigrafic la adâncimea de -0,80 m, adâncindu-se până la -1,07 m. Are o formă aproximativ dreptunghiulară.
În umplutura gropii s-au descoperit: două topoare cvasidreptunghiulare (unul din şist negru şlefuit fin, altul din silicolit), aşchii din silex de Prut, un corn de bovideu de 30 cm lungime cu vârful şlefuit, o nicovală masivă din gresie dură, valve de scoici, chirpici ars cu urme de lodbe de lemn, o statuetă feminină fragmentară, oase de animale, falloid.
Unelte şi arme din silex şi piatră descoperite în SIII:
- aşchie din silex de Prut, cu urme de cortex, desprinsă dintr-un nucleu masiv, descoperit la m. 4 (-0,40 m).
- gratoar cvasicircular carenat, din silex de Prut, de culoare neagră, retuşat pe toate laturile, cu partea activă uşor concavă, iar talonul bine conturat.
- nicovală uşor cilindrică confecţionată dintr-o gresie silicioasă de duritate medie descoperită la m. 2 în G3.
- nucleu din silex (m. 4/G3) puternic afectat de intruziunile calcaroase.
În umplutura gropii s-au mai găsit:
- o râşniţă fragmentară, albită, de formă aproximativ dreptunghiulară;
- fragment de gardină de la o vatră de foc;
- o nicovală uşor cilindrică din gresie;
- nucleu din silex, prezintă urme de rulare şi o spărtură, dar nu se văd urme de desprinderi lamelare.
- lamă fragmentară (m. 1) cu retuşe pe laturi care prezintă în zona talonului o pojghiţă de cortex rulat (L=3 cm, l=1,7 cm);
- aşchie din silex cu mici retuşe (m. 1);
- aşchie cu urme de uzură, cu o suprafaţă neprelucrată unde se întâlneşte cortex rulat (m. 5);
- aşchie din cuarţ prelucrată neglijent în special datorită durităţii şi a proprietăţii de a se desprinde (m. 10);
- două aşchii din silex calcinat (m. 9);
- aşchie cu urme de uzură (L= 4cm, l= 2,5cm) descoperite la m. 5;
- aşchie subţire semitransparentă de culoare albicioasă (L= 2,5cm, l=1,8cm), care păstrează talonul şi prezintă urme de uzură pe ambele parţi (m. 3);
- lamă cu urme de uzură fără talon, de culoare cenuşie (m. 6) (L= 3,4cm, l= 1cm);
- aşchie retuşată (m. 15) cu partea activă dreaptă şi talonul bine pronunţat;
- aşchie cu urme de uzură cu urme de cortex. Păstrează talonul de percuţie şi un accident petrogenetic umplut cu calcit (m. 8);
- aşchie din silex balcanic de culoare galben-maronie, cu urme de uzură, zimţat (m. 15);
- aşchie din silicolit retuşată (m. 6) (L= 5 cm, l= 3,5 cm);
- aşchie cu retuşe pe o latură (m. 7/-0,78 m) cu urme de cortex pe carena stângă. Păstrează vizibil talonul de percuţie;
- 3 nuclee neregulate, din care unul este calcinat (m. 6);
- lamă de culoare neagră cu urme laterale de uzură (m. 7);
- gratoar pe aşchie cu partea activă dreaptă (m. 12/-0,80m/L1);
- vârf de săgeată triunghiular, prelucrat în tehnica în pojghiţă (m. 11/-0,80 m) cu desprinderi în solzi pe ambele feţe. Vârful este bine ascuţit, iar la bază o uşoară subţiere pentru introducerea suportului. Este de culoare alb-gălbuie L= 4 cm; lbaza= 2,3 cm; grosime = 0,6 cm;
- vârf de săgeată cu partea activă (vârf) ruptă din vechime (aprox. 1/5), prelucrat în tehnica în pojghiţă cu desprinderi în solzi (L= 2,8cm; l= 1,5cm);
- străpungător pe lamă din silex de Prut, de culoare neagră (m. 10), retuşat fin pe cca. 1/3 din lungime, însă cu retuşe laterale până la talon. Partea activă este retuşată pe ambele feţe. Pe partea dorsală lama este carenată până la partea activă, unde a fost prelucrată şi transformată în străpungător. L=7 cm; l=1,8 la talon; l=0,2 cm la partea activă;
- percutor cvasidreptunghiular cu urme de tăiere (m. 2), realizat dintr-o gresie rulată de râu;
- topor cvasidreptunghiular descoperit în G4 la m. 7 (-0,90 m) confecţionat din silicolit. Pe o latură păstrează urme de desprindere iniţială, iar pe cealaltă este fin şlefuită împreună cu muchia şi umerii. Tăişul este ştirb în zona centrală, dar se păstrează bine ascuţit în restul părţii active. Muchia este uşor tocită. L=7 cm, ltăiş=4,7 cm, lmuchie=2,8 cm, grosimemax=1cm;
- topor rectangular din bazalt descoperit în c. m. 8 la -0,95 m în groapa G4. Are o duritate foarte bună, fiind de culoare neagră. Este bombat lateral şi fin şlefuit pe ambele feţe, prezentând un luciu metalic. Muchia este aproximativ dreaptă. Prezintă o desprindere accidentală pe una din laturi de cca. 3 cm lungime şi 0,3 cm lăţime. Grosimea toporului este de 1 cm. Tăişul este foarte bine ascuţit fiind capabil să taie şi astăzi. Are o ştirbitură de cca. 1 cm, probabil în urma unei lovituri puternice primite detaşându-se o mică aşchie din acea zonă. Lateralele au fost prelucrate prin desprinderi grosolane. L=7 cm; ltăiş=3,8 cm, lmuchie=2,5 cm, grosimemax=1,8 cm;
- topor cvasidreptunghiular descoperit la m. 13 în afara L1 (latura de N) la -0,80 m. A fost confecţionat din silicolit de culoare alb-gălbuie, fiind fin şlefuit cu mici desprinderi lamelare în zona muchiei şi pe umerii acestuia. Muchia este uşor oblică cu grosimea de 1,3 cm. Tăişul este ştirbit pe întreaga parte activă a acestuia. Pe un colţ prezintă o înroşire (datorată arderii în zona unei vetre de foc). (L = 6,8cm, ltăiş=5cm, lmuchie=2,5 cm, grosime=1,3 cm);
- corn de bovină din os folosit ca unealtă (străpungător) sau armă cu diametrulbaza=3,5 cm şi vârful prelung (ascuţit intenţionat) descoperit la m. 7 în groapa G4 la -1,05 m, L=27,5 cm.
- corn din os de bovină descoperit în groapa G3 la m. 4 (-1,10m) cu urme de prelucrare spre vârf fiind şlefuit: diametrul =4 cm; L=19,5 cm
Plastica. Statuetele:
- statuetă feminină de dimensiuni mici, cu incizii pronunţate pe întregul corp (m. 1/-0,50 m). Privită din profil statueta prezintă o curbură pronunţată în zona bazinului. Zona şoldurilor este exagerat de lată în comparaţie cu celelalte părţi anatomice (L=3,8 cm; l=1,5 cm); lipseşte zona capului care fiind destul de fragilă a fost ruptă din vechime. Statueta a fost confecţionată din lut ars, având culoare cărămizie. Picioarele sunt fusiforme, subţiate vizibil spre partea inferioară şi uşor arcuită în zona genunchilor;
- picior de statuetă (m. 1/0,50 m), fără urme de incizii (L=3,5 cm; l=1,5 cm), rupt în două pe grosime. Se păstrează din zona bazinului (fără zona fesieră) până la genunchi, dar este ruptă în două din vechime. L=2,8 cm; lbazin=1,5cm;
- fragment de statuetă feminină incizată, ruptă din vechime în două (m. 5). Păstrează o fesă (stânga) şi jumătate din piciorul stâng L=2 cm; l=1,8 cm;
- statuetă feminină din lut ars, de mărime mijlocie fragmentată (m. 11). Păstrează zona trunchiului până la gât, iar la nivelul inferior până la coapse. Fesele sunt scoase în relief, trunchiul uşor prelung subţiindu-se de la nivelul taliei spre zona pieptului. Sunt uşor schiţaţi sânii prin doua aplice punctiforme. Din loc în loc pot fi identificaţi pigmenţii roşii de vopsea naturală, care a fost aplicată ca o peliculă subţire peste suprafaţa statuetei. Datorită acidităţii solului aceasta a fost corodată chimic. L=5 cm; lbazin=2,5 cm, lsâni=1,8 cm, grosime=2,5cm; statueta a fost confecţionată dintr-o pastă bine frământată şi arsă, compactă, de culoare cărămizie.
- statuetă feminină descoperită în groapa G3. Este ruptă din vechime în două, păstrând doar piciorul şi coapsa stângă până la ombilic. Nu poartă urme de incizii, însă din loc în loc sunt vizibile urme de pictură roşie. L=6,5cm; lbazin=3,5cm, lgenunchi=1,7cm;
- fragment de statuetă feminină cu incizii paralele în formă de romb (simbolism solar). Se păstrează din zona sânilor până la bazin. Este de calitate bună, iar pasta fiind de culoare cenuşie. L=3 cm, lbazin=3,2cm; ltalie=2,2 cm;
- fragment de statuetă feminină cu incizii descoperită în groapa G3 (m. 3/-0,87 m), de culoare cenuşie spre cărămizie. Arderea este bună spre mediocră. Statueta este ruptă din vechime, păstrând doar partea dreaptă de la genunchi până la sâni.
- fragment de statuetă feminină cu incizii, descoperită în groapa G3/m. 3/-0,90 m. L=4,5 cm, lbazin=1,5 cm, lgenunchi=0,6 cm;
- cap de statuetă antropomorfă descoperită în groapa G3 (m. 4/-0,90 m). Calitatea este foarte bună. Statueta este ruptă din vechime; păstrează zona umerilor, gâtul şi capul. Zona facială este schiţată prin străpungere în zona ochilor a 14 găuri de prins sfoara. În relief se conturează zona nasul printr-o apăsare laterală şi adâncirea pomeţilor. Privită de deasupra, zona capului are formă triunghiulară cu vârful în jos (spre faţă). Pe partea din faţă este incizată de la baza gâtului iar pe partea opusă, inciziile încep din zona cefei. Au formă de V cu vârful în jos, iar apoi pornesc oblic în jos;
- pandativ din lut ars (fragment) descoperit la m. 15/-0,80 m, în perimetrul nordic al L1. Este găurit marginal (găuri de mărimi diferite: diametrul =1-2mm) iar calitatea acestuia este foarte bună. Are o formă circulară, iar văzut de sus uşor conică, diametrul (păstrat)=3,7 cm; l=5,3 cm;
- corn de taur descoperit la m. 14 (-0,80 m) în L1, de culoare cărămizie. L=5,4cm; lbaza=2cm;
- phalloid din lut ars cu gaura centrală, descoperit la m. 8 în groapa G4 la -1 m. La partea inferioară este prevăzut cu un postament, care îi dă formă de cizmă. La partea superioară păstrează urme de culoare roşie (pictură). Este de culoare cenuşie, de calitate foarte bună şi ardere bună. Diametrul la partea superioară este de 2 cm, iar la partea inferioară de 2,7 cm; l=1,5 cm; L=7,5 cm;
- corn de taur din lut ars, păstrat în proporţie de 1/4. Este de culoare cărămizie şi de calitate bună spre foarte bună (m. 11). L=5,5 cm; lbaza=1,5cm; lvârf=0,5 cm;
- corn de taur de mărime mică ce păstrează şi o parte din bucraniu (rupt din vechime) (m. 14) L=1,8 cm; l=0,5 cm;
- corn de taur, păstrat cam în proporţie de 1/2 descoperit la m. 12; L=2,5cm; lbaza=1,8 cm; lvârf =0,7cm;
- corn de taur ascuţit cu grosimea max. de 1 cm, iar la vârf de 0,3 cm. Se păstrează cam 3/4, fiind de culoare cărămizie (m. 15), L=3 cm;
- corn de taur din lut ars de culoare cărămizie, păstrat cam 1/3, cu vârful intact, descoperit la m. 3 (-0,70 cm) (L=3,5 cm;l=1,4 cm);
- corn de taur de culoare cenuşie, rupt din zona bucraniului prelungit printr-o curbură uşoară L=3,5 cm; l=1,2 cm;
- fragment de recipient de tip măsuţă de altar, de formă cvasidreptunghiulară, cu grosimea cuprinsă între 2,5-3 cm (G3). Partea superioară este fin făţuită. În pastă sunt întâlnite fragmente mici de pietriş şi cioburi pisate, fără urme de pleavă sau paie. Calitatea bună spre foarte bună;
- coadă de polonic din lut ars, bine arsă, păstrată în proporţie de cca. 2/3, fiind ruptă din vechime (m. 6);
- polonic păstrat în proporţie de 1/2 din cupă. Păstrează urme de pictură pe ambele părţi. La 1/4 din cupă are o gaură cu diametrul de 0,3 cm;
- 6 fragmente de cozi de linguri sau polonice din lut ars;
Pe ansamblu, în SIII săpată în campania din iulie 2008 au fost descoperite încă două gropi menajere (G3 şi G4) care au oferit un bogat material ceramic (statuete antropomorfe şi zoomorfe, cozi de polonic, un pandantiv din lut ars, un phalloid, arme şi unelte din silex şi piatră, din care chiar un topor din rocă vulcanică (granit) de calitate foarte bună, ace din os, străpungătoare din coarne de vită etc. S-a delimitat de asemenea latura nordică şi nord-estică a locuinţei cucuteniene (L1) descoperită încă din 2006 şi 2007. Majoritatea ceramicii păstrează urme de pictură sau chiar pictură policromă având ca motive geometrice spirale, elipse, romburi etc. fiind atât de uz casnic cât şi de ritual.
Ceramica precucuteniană (nivel aflat între cultura Cucuteni A3 şi cultura Criş) este de calitate foarte bună spre bună, fiind de culoare cenuşiu-cărămizie şi mai rar de culoare neagră, cu incizii prelungi sau punctiforme. Este întâlnită la adâncimea de peste -0,60 m.
În campania din 2007 au apărut câteva falusuri miniaturale, iar anul acesta (2008), un phaloid de 7,5 cm, cu gaura pe mijloc, obiect folosit în ritualurile magice ale şamanilor cucutenieni.