Ariceştii Rahtivani | Judeţ: Prahova | Punct: Crângul lui Bot (balastiera Baumeister) | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Mormânt tumular;
Cod RAN:
| 132084.02 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Ariceştii Rahtivani
Localitate:
Ariceştii Rahtivani
Punct:
Crângul lui Bot (balastiera Baumeister)
Localizare:
| 132084.02 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lichiardopol | Dan | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Adamescu | Adrian Ionuţ | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Ciupercă | Bogdan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Dumitrescu | Claudia | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Frînculeasa | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Paveleţ | Eugen-Cristian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Peneş | Marinela | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Sultana | Nicuşor | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
Raport:
În perioada 4.05.2005-28.07.2005 MJIA Prahova a efectuat cercetări arheologice pe terenul proprietate SC BAUMEISTER SRL situat pe raza comunei Ariceştii Rahtivani, în punctul „Crângu lui Bot”, la 1,2 km N de DN 72, în dreptul Km. 10. Cercetarea a fost necesară deoarece SC BAUMEISTER SRL proprietarul respectivului teren, urma să valorifice industrial pietrişul, afectând un sit arheologic (tumul) aflat în zonă. Finanţarea lucrărilor a fost asigurată de SC BAUMEISTER SRL.
Metoda de cercetare a fost adaptată necesităţii de a descărca terenul de sarcină arheologică într-un timp relativ scurt. Deoarece trebuia excavată o cantitate foarte mare de pământ, am optat pentru utilizarea mijloacelor mecanizate. Au fost folosite pentru săpare şi îndepărtarea pământului două vole de dimensiuni diferite. Trasarea, îndreptarea, curăţarea martorilor stratigrafici, realizarea profilelor şi grundurilor au fost făcute manual, cu ajutorul unor muncitori angajaţi.
Pentru a avea un control stratigrafic cât mai bun, pentru a face observaţii arheologice asupra amenajărilor funerare şi a putea stabilii dimensiunile reale ale tumulului am prevăzut de la începutul lucrărilor trasarea unor martori stratigrafici. Având în vedere dimensiunile tumulului au fost trasaţi un număr de patru martori stratigrafici, plasaţi la distanţe egale de 6 m, dispuşi paralel unii faţă de ceilalţi pe diametrul tumulului, orientaţi aprox. N-S, cu o grosime de 1 m. Au fost astfel obţinute cinci suprafeţe care au fost degajate mecanizat prin decaparea altimetrică a pământului.
Prin trasarea celor patru martori stratigrafici am putut să stabilim diametrul tumulului, să facem observaţii specifice privind construirea şi evoluţia acestui monument de tip funerar. Toate măsurătorile au fost făcute având ca reper un punct altimetric zero plasat aprox. central, la cota cea mai înaltă a tumulului.
Nivelul antic pe care a fost construit tumulul este suprapus de stratul arabil, de culoare brună, gros de 0,25-0,30 m. Nivelul antic pe care este construit tumulul are culoarea cenuşie, granulaţia siltică. Având grosimea de 0,20-0,30 m, acesta suprapune un strat de culoare galben roşiatică cu granulaţie siltică, gros de 0,20-0,30 m. La rândul său acesta suprapune un strat de pietriş amestecat cu nisip, gros de 0,30-0,40 m. Urmează un strat de nisip gros de 1-1,20 m. Sub acest strat de nisip se află un strat de pietriş cu o grosime de peste 15 m, ce este exploatat industrial de SC BAUMEISTER SRL.
Tumulul avea înălţimea maximă de 2,10 m şi diametrul de 54 m (N-S). Tumulul a fost cercetat integral. Au fost descoperite trei morminte. Din punct de vedere al succesiunii stratigrafice şi evoluţiei acestui complex funerar am constatat următoarea situaţie arheologică:
- amenajarea mormântului principal (M3). În acest scop a fost săpată o groapă ce a perforat nivelul antic de călcare şi primul strat de pietriş aflat la adâncimea de 0,40-0,50 m faţă de nivelul antic de călcare;
- pământul scos din groapa lui M3 a fost depus în imediata apropiere a gropii pe latura de S, rezultând o mică movilă alungită cu dimensiunile de 3,75 x 1,5 x 0,3 m, orientată NNE-SSV;
- acoperirea mormântului principal (M3) cu pământ brun-cenuşiu;
- înălţare primei mantale (nucleu) din pământ cenuşiu, având pietricele în componenţă, cu diametrul de 2-4 cm. Aceasta a avut o înălţime maximă de 0,80 m, iar diametrul N-S de 14,5 m;
- amenajarea mormântului 1 (M1). Nu a putut fi observată în plan urmele gropii, defunctul pare să fi fost aşezat direct pe prima manta;
- realizarea celei de-a doua mantale din pământ galben roşiatic cu granulaţie siltică. Aceasta suprapunea M1 şi prima manta;
- amenajarea mormântul nr. 2 (M2). Acesta a fost descoperit în a doua manta pe care o perfora. Nu a fost observat nivelul de la care a fost săpată groapa acestui mormânt;
- peste această manta a putut fi observat un strat de pământ negricios lutos, amestecat cu lemn ars şi pietricele. Acesta avea grosimea maximă de 0,35 m, subţiindu-se la capete. Acest strat negricios suprapunea numai poalele tumulului;
- nivelul arabil, având culoare brună gros de maximum 0,35 m.
Au fost descoperite trei morminte care au fost numerotate cu siglele M1, M2, M3, în ordinea descoperirii lor.
Mormântul 1 (M1)
A fost descoperit la adâncimea de -1,30 -1,35 m faţă de punctul zero, plasat aprox. central în cadrul tumulului. Nu a putut fi observată groapa mormântului. Defunctul era orientat V 270° - E 90°. Era aşezat în decubitus dorsal, cu picioarele strânse, care erau căzute lateral simetric, în „poziţia picioarelor de broască”. Braţele erau întinse pe lângă corp. Capul era căzut pe partea dreaptă. Structura osoasă s-a conservat parţial, oasele erau foarte friabile. Lângă, dar şi pe corp defunctului, a fost descoperit ocru roşu, concentrarea cea mai mare fiind în zona capului.
Inventar: acesta a fost format din doi cercei simpli din argint, de forma unor verigi, plasaţi în zona urechii stângi şi a unui inel de buclă (lockeringe) din argint cu o spiră şi jumătate, descoperit în zona temporalului stâng. Datare: pe baza inventarului şi a ritualului de înmormântare mormântul poate fi datat în faza timpurie a epocii bronzului, fiind încadrat descoperirilor funerare de tip Jamnaja.
Mormântul 2 (M2)
A fost descoperit în martorul magistral pe axul central al tumulului, plasat excentric la cca. 12,80 m S de punctul zero, la adâncimea de 0,60 m faţă de nivelul actual de călcare de pe tumul. Era orientat VSV 230° - ENE 50°. Din schelet s-au păstrat foarte puţine oase. Pare să fi fost aşezat în decubitus ventral pe partea stângă, în poziţie chircită, cu picioarele erau îndoite. Nu a avut inventar. Datare: lipsa inventarului face dificilă încadrarea lui din punct de vedere cultural. Pe baze stratigrafice mormântul poate fi încadrat în linii generale într-o fază culturală post Jamnaja.
Mormântul 3 (M3) - Mormântul principal
Se afla plasat aprox. în centrul tumulului. Groapa a apărut la adâncimea de 2,20 m faţă de punctul zero şi coboară până la 2,80 m. Groapa avea forma dreptunghiulară, cu colţurile uşor rotunjite. Avea dimensiunile de 1,60 x 0,85 m, era orientată V-E. Groapa a fost săpată de la nivelul antic de călcare şi perfora partea superioară a stratului de pietriş aflat la 0,60 m adâncime faţă de nivelul antic de călcare. În această groapă a fost depus un singur individ. Scheletul s-a conservat foarte bine, oasele aflându-se în poziţie anatomică. Acesta era aşezat în decubitus dorsal şi era orientat V 275° - E 85°. Avea picioarele îndoite de la genunchi, iniţial ridicate, căzute spre marginea de S a gropii. Braţele erau uşor îndoite din coate, iar mâinile erau aşezate pe bazin.
Inventarul: era format din două inele de tâmplă (Lockeringe) probabil din argint cu o singură spiră, plasate în zona temporalelor, un şirag de mărgele şi un vârf de săgeată din silex. Din şiragul de mărgele se păstrează 10 piese întregi, câteva au fost descoperite fragmentar. Mărgelele au dimensiuni de câţiva milimetri fiind foarte friabile. Una are formă de rozetă, este bitronconică, alta este tubulară, celelalte fiind plate. Par să fie realizate din caolin. Vârful de silex se afla sub femurul drept, spre zona bazinului, are dimensiunile de 2,8 x 1,9 x 0,3 cm. Este concav la bază şi are două aripioare. Vârful este rupt din vechime. Silexul de culoare gălbui-cenuşie este de calitate inferioară, prezintă pete albe de calcar. Pe fundul gropii mormântului, în special în zona capului defunctului a fost descoperit foarte mult ocru roşu, inclusiv bulgări de ocru. Defunctul fusese aşezat pe o rogojină vegetală (probabil nuiele), urme inconsistente ale acesteia putând fi observate pe fundul gropii. Datare: pe baza inventarului şi a ritualului de înmormântare mormântul poate fi datat în faza timpurie a epocii bronzului, fiind încadrat în mormintele de tip Jamnaja.
Elemente de încadrare culturală:
Inelele de buclă au o arie de răspândire foarte mare în epoca bronzului faza timpurie, din Balcani până în Caucaz şi Anatolia, fiind încadrate cronologic mormintelor de tip Jamnaja, mai puţin Katakobnaja1. Conform clasificării realizată de E. Zaharia, inele de tâmplă (lockeringe) cu o spiră sau mai multe, realizate dintr-o bară, sunt încadrate în categoria inelelor de buclă de tipul A2. Inelul din M1 are o spiră şi jumătate. Cele două inele de buclă din M3 sunt diferite, unul are forma semilunară, având o semispiră cu capetele subţiate, celălalt având forma unei spire cu capetele subţiate suprapuse. Din punct de vedere cronologic cele mai multe inelele de buclă de tip A apar în morminte tumulare cu ocru3. Foarte multe din aceste piese sunt din argint, numai o mică parte sunt din cupru, aur sau chiar bronz învelit cu electrum4. Inelele de buclă asemănătoare cu cel din M1 au fost descoperite la Chilia Veche (jud. Tulcea) într-un mormânt ocromanic5, Zimnicea în necropola din bronzul timpuriu6, Pleniţa în mormânt tumular Jamnaja7, Ploieşti-Triaj8. Inel de buclă cu o semispiră realizat din cupru a fost descoperit la Năieni (jud. Buzău) într-un orizont cultural Năeni-Schneckenberg9. Inele asemănătoare din argint au fost descoperite în necropola datând din bronzul timpuriu de la Zimnicea10. Inele de buclă din cupru sau bronz în general cu o spiră au fost descoperite la Cârlomăneşti „La Arman” (jud. Buzău) în morminte aparţinând culturii Monteoru, fazele Ic2-Ib11.
Şiragul de mărgele (perle) pare să fie realizat din caolin. Mărgele din caolin au fost descoperite în M17 de la Cârlomăneşti „La Arman” într-o necropolă aparţinând culturii Monteoru Ic212.
Vârful de silex este concav la bază şi are două aripioare. Vârful piesei este rupt din vechime. Silexul de culoare gălbui-cenuşie este de calitate inferioară, prezintă pete albe de calcar. Concavitatea era realizată pentru o bună înmănuşare. Aceste vârfuri nu sunt un bun indicator cronologic apărând pe o perioadă destul de lungă, în paleolitic, în neolitic şi în toată epoca bronzului. Totuşi ele au fost descoperite în această zonă în situri arheologice aparţinând culturilor Coţofeni, Cernavoda III, Glina13. Un vârf asemănător a fost descoperit la Baldovineşti în context funerar14. În mormântul 4 de la Gîrceni într-o necropolă aparţinând începutului epocii bronzului au fost descoperite 5 vârfuri de silex cu baza concavă aflate în zona „şalelor” înhumatului15.
Pe baza acestui inventar credem că monumentul tumular a fost construit în epoca bronzului timpuriu, într-un orizont cultural de tip Jamnaja.
Date antropologice preliminare
Au fost realizate analize antropologice preliminare pentru scheletul descoperit în mormântul principal (M3). Sex: robusticitatea scheletului îl impune ca aparţinând unui individ de sex masculin, fapt confirmat şi de indicatorii morfoscopici cranieni. Vârsta:Adult I (20 - 25 ani)16 - molarii nu au cuspizii tociţi, ci doar uşor rortunjiţi; Molarul 3 erupt. Statura17: lung. femur = 167,23 cm; lung. tibie = 165,51 cm; lung. humerus = 165,92 cm; lung. radius = 165,12 cm; lung. humerus + radius = 165,19 cm; Humerus + femur = 167,09 cm; femur + tibie = 167,02 cm;