Ariceştii Rahtivani | Judeţ: Prahova | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2016
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Mormânt tumular;
Cod RAN:
| 132084.16 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Ariceştii Rahtivani
Localitate:
Ariceştii Rahtivani
Localizare:
| 132084.16 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Soficaru | Andrei | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Frînculeasa | Alin | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Dumitrescu | Claudia | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Preda | Bianca | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Raport:
Cercetările au fost prilejuite de dorinţa unei firme private de implementare a unor investiţii pe un teren cu încărcătură arheologică, aflat în tarlaua 45A, parcela 395/1/A, sat Ariceştii-Rahtivani, comuna Ariceştii-Rahtivani. A fost cercetat un sit de tip tumular (movilă funerară din pământ) ce apare pe planuri topografice cu toponimul Movila de la Răzoare, având diametrul de aproximativ 35 m şi înălţimea de aproximativ 0,8 m.
Metodologie: Au fost trasaţi doi martori magistrali orientaţi aproximativ N-S (Martor I) şi V-E (Martor II), groşi de 1 m şi lungi de 41 m, respectiv 31 m ce s-au intersectat în zona centrală în care a fost amplasat un punct zero. Aceşti martori au împărţit movila în 4 suprafeţe denumite A, B, C, D, în sensul acelor de ceasornic, pornind din sfertul S-V. În funcţie de aceşti martori şi suprafeţe au fost trasate opt secţiuni, despărţite între ele de martori de 1 m grosime, având următoarele caracteristici: S.I - trasată în suprafaţa A, în jumătatea sudică a movilei, la sud de martorul II şi la V de martorul I orientată N-S; a avut dimensiunile de 21x5 m (NS-EV); S.II - trasată în suprafaţa C, în jumătatea nordică a movilei, la est de martorul I şi la nord de martorul II; orientată S-N; a avut dimensiuni de 19,50x5 m (NS-EV); S.III - trasată în suprafaţa D, în jumătatea sudică a movilei, la est de martorul I şi la sud de martorul II, orientată E-V; a avut dimensiuni de 15,80x5 m (EV-NS); S.IV - trasată în suprafaţa B, în jumătatea nordică a movilei, la vest de martorul I şi la nord de martorul II; orientată V-E; a avut dimensiuni de 14,30x5 m (EV-NS); S.V - trasată în suprafaţa D, în jumătatea sudică a movilei, la 1 m sud de S.III (între S.III şi S.V a fost păstrat un martor gros de 1 m) şi la est de martorul I; orientată V-E, a avut dimensiuni de 19,50x5 m (NS-EV); S.VI - trasată în suprafaţa C, în jumătatea nordică a movilei, la 1 m est de S.II (între S.II şi S.VI a fost păstrat un martor gros de 1 m) şi la nord de martorul II; orientată S-N; a avut dimensiuni de 19,50x5 m (NS-EV); S.VII - trasată în suprafaţa B, în jumătatea nordică a movilei, la 1 m nord de S.IV (între S.IV şi S.VII a fost păstrat un martor stratigrafic gros de 1 m) şi vest de martorul I; orientată E-V; a avut dimensiuni de 14,30x5 m (EV-NS); S.VIII - trasată în suprafaţa A, în jumătatea sudică a movilei, la 1 m vest de S.I (între S.I şi S.VIII a fost păstrat un martor gros de 1 m) şi la sud de martorul II; orientată N-S; a avut dimensiuni de 21x5 m (NS-EV).
În urma acestei metode de săpătură au fost obţinuţi 24 de martori stratigrafici ce au ajutat la o bună coordonare a cercetării, dar şi la obţinerea unor detalii privind evoluţia pe orizontală şi verticală a acestui tumul. În apropierea centrului movilei, în martorul I, au fost descoperite urmele unei intervenţii antropice recente, respectiv o groapă realizată în vederea amplasării bazei unei borne topografice, ce cobora sub nivelul de călcare antic. Aceasta nu a afectat mormântul primar al movilei, ci doar în parte grămada de pietriş ce a rezultat din excavarea gropii funerare şi a fost depusă pe latura de vest a acesteia. Săpătura a fost realizată cu utilaje mecanizate şi muncitori zilieri, în paşi altimetrici, pornind de la partea superioră-centrală, spre poale şi baza movilei. Complexele au fost demontate de arheologi cu unelte specifice.
Stratigrafie: I. Strat arabil/vegetal, gros de circa 0,10-0,15 m, culoarea cenuşie; II. Spre poalele movilei (mai accentuat spre nord) se afla o lentilă de culoare mai închisă, cu o grosime ce varia între 0,20-0,40 m; III. movila iniţială (mantaua) ce acoperea mormântul primar avea diametrul de 21x22 m (NS-EV) şi înălţimea de aproximativ 0,6 m; avea culoarea gălbui-roşiatică, realizată dintr-o argilă amestecată cu lutit, cu pietricele mărunte în compoziţie IV. Strat antic, gros de circa 0,10 m, culoarea maronie, consistenţă prăfoasă, lut amestecat cu pietricele. V. Depozit natural de pietriş.
Complexe arheologice: A fost descoperit un singur complex funerar ce conţinea patru defuncţi, notat M1, şi două complexe notate cu Cpl. 1 şi Cpl.
Mormântul 1 (M.1) - dispus în S.III, S.I, suprapus direct de martorul magistral I. Groapa mormântului avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Avea dimensiuni de 1,75X1,10 m (EV-NS) şi adâncimea de aproximativ 1 m. În profil groapa avea forma uşor tronconică, fiind mai largă în partea superioară. De asemenea, fundul gropii pe marginile de sud şi vest prezenta o şănţuire continuă adâncă de aproximativ 8 cm şi largă de 20 cm. Partea de est a gropii părea afectată de intervenţii ulterioare. Perfora nivelul antic de călcare şi depozitul natural de pietriş. Pietrişul excavat din groapă a fost aşezat în lateral mai curând spre vest şi sud. Era mormântul principal/primar şi conţinea resturi osteologice de la patru indivizi (4 cranii), oasele defuncţilor erau în poziţie secundară, fiind grupate în jumătatea de vest a gropii. Majoritatea oaselor nu se aflau în conexiune anatomică, resturile osteologice indicau manipularea post-mortem într-o etapă ulterioară descompunerii ţesuturilor. Un singur craniu şi oase izolate se aflau în arealul de est al gropii. În aceeaşi zonă, aflate în poziţie tranzitorie dinspre partea superioară spre fundul gropii, dispuse aproape în plan vertical au fost descoperite două femure, un rest de bazin şi o claviculă umană. Inventarul era format dintr-un vas aflat spre marginea de vest a gropii, culcat pe o parte. Era o cană cu o toartă în bandă, uşor supraînalţată, decorată prin incizii şi adâncituri ce formau un decor în tehnica „Furchenstich”. În groapă au fost descoperite numeroase piese de colier, respectiv mărgele circulare sau tubulare din scoică Unio, Dentalium, Spondilus, dar şi 3 cochilii de scoică perforate, un pandantiv perforat dintr-o defensă de suină. De asemenea, se aflau numeroase piese de cupru - tubuleţe din tablă, dar şi plăcuţe dreptunghiulare din acelaşi material. Sub craniul B se afla un cuţit din silex, dar şi alte două aşchii din silex. Pe multe oase umane se aflau urme verzi de cupru. De asemenea, în groapa mormântului erau urme de ocru roşu şi ţesături vegetale, lemn. Determinări antropologice: M1A: adult, sex feminin; M1B: adult, sex feminin; M1C: subadult, posibil sex feminin; M1D: adult, sex masculin.
De asemenea, în S.III au fost descoperite alte două complexe, dar şi ceramică izolată:
Cpl.1 - se afla spre profilul de sud, la circa 6,60 m est de profilul magistral I. Era o mică alveolare cu diametrul nu mai mare de 0,60 m şi adâncă de 0,10-0,20 m în nivelul antic de călcare pe care a fost ridicat tumulul. În interiorul acesteia au fost găsite resturi de la mai multe vase (probabil 5), decorate prin incizie.
Cpl. 2 - descoperit în S.III, la est de M.1. Era o groapă ovală, ce se adâncea 0,20 m în stratul natural, realizată de pe nivelul antic de călcare. A fost identificată la adâncimea de 0,70 m şi a avut dimensiunile 0,90x0,70 m. Pe fundul gropii se afla o peliculă de ocru. Nu a avut alt inventar.
Având în vedere ritualul de înmormântare, dar şi inventarul descoperit în acest obiectiv arheologic, mormântul primar şi ridicarea tumulului datează de la sfârşitul mileniului IV î.HR.